E sezonul porcului la români (de fapt, la noi e sezonul porcului 12 luni pe an dar în luna asta parcă-i mai abitir decât în celelalte), mâncărurile tradiționale nu-s neapărat ușoare dar nici nu ne vine să renunțăm la bucata noastră de carne, nu? Putem să facem să ne fie mai bine dacă avem un pic de grijă. De exemplu, putem să nu prăjim carnea ci să o îndesăm într-o oală împreună cu niște leguminoase care să ne asigure un tranzit bun și cu niște ierburi aromatice care să o facă deosebit de gustoasă.
Aici vedeți fasole boabe, năut, dovlecei, un ardei, oregano și busuioc, o bucată de ceafă (putea fi pulpă, spată sau chiar cotlet dar acesta e mai scump și nu-i chiar bucata mea preferată)
Am tăiat ceafa în felii groase de un centimetru și un pic, am presărat peste ele un amestec de enibahar, piper, sare grunjoasă, zahăr brun, coji de portocală uscate, am pus rămurica de oregano și am pus peste carne ardeiul tăiat în rondele și dovlecelul făcut bucăți (aici n-am fost prea deștept, puteam să pun dovlecelul în ultimele 15 minute și i-ar fi fost destul, pe de altă parte, apa din dovlecel mi-a asigurat umiditatea din incintă pentru că am pus în oală doar trei linguri de apă, niciun alt lichid). Am pus capacul pe oală și oala pe foc mic timp de 40 de minute.
Apropo de alte lichide, prietenul Dan Săvulescu de la SERVE mi-a trimis o cutie cu vin, un rose îmbuteliat acum câteva zile pe care l-am primit cu drag pentru că, nu știu de ce, anul acesta a fost pentru mine anul rose-ului.
Am savurat un pahar până s-a pătruns carnea. Vă povestesc despre vin cu altă ocazie însă.
Am pus năutul (fiert, din conservă) peste carne și legume.
Am adăugat fasolea și am pus capacul. Trebuie să vă spun că am scurs zeama de pe fasole și pe cea de pe năut. Am pus câteva frunze de busuioc deasupra și am mai lăsat mâncarea zece minute sub capac, pe focul la fel de mic.
Așa a arătat ea la final (am început să o fac la ora 15.30 alaltăieri, până să fie gata s-a făcut întuneric iar pozele de final le-am făcut ieri dimineață, așa se explică lumina atât de diferită de la o poză la alta – apropo, Nikonul D3000 meu își face datoria cu prisosință dar mi-am propus să-l vând și să cumpăr un D7000 în prima parte a anului viitor, ce ziceți, Nikoniști?)
Aceasta-i mâncarea mea de ceafă sub capac, cu fasole și năut. Aromată, gustoasă, mult mai ușoară decât o friptură din porc tradițională.