Anul ăsta am cam lucrat rețete cu măr. E un fruct foarte la îndemână oricând, e extrem de ofertant și se potrivește bine cu diverse tipuri de alcool și cu o mulțime de alte alimente. Alaltăieri am făcut o terină de măr după o rețetă a lui Raymond Blanc, o bucurie despre care vă voi vorbi în curând aici. Am rămas după asta cu câteva mere Granny Smith pe care le-am curățat de coajă și de sâmburi, le-am feliat subțire (între 1 și 2 mm fiecare felie), le-am împrăștiat pe o tavă (folosiți o foaie de copt dacă faceți asta) și le-am stropit cu trei-patru linguri de unt topit în care amestecasem un gât zdravăn de vin Marsala (puteți folosi un vin de Porto, poate un Sherry, poate Lacrima lui Ovidiu ori, cine știe, poate un Pineau de Charente) .
Am copt merele o jumătate de oră la 180 de grade Celsius. Le-am adunat apoi din tavă și le-am transferat pe o folie de plastic. Am rulat folia și am obținut un baton din măr copt. Am legat capetele foliei și am lăsat batonul să se răcească.
Am pus o cratiță pe foc. În ea, 50 de grame de unt, trei linguri de zahăr și două linguri din siropul lăsat de mere în tavă. Am așteptat să se topească zahărul și să se caramelizeze apoi am turnat 150 de mililitri de smântână dulce, în fir subțire. Am amestecat în cratiță, luând-o periodic de pe foc, până am obținut un sos cu consistența melsei. Am acoperit batonul din măr copt cu caramel. Partea cu adevărat interesantă a venit a doua zi, după ce batonul meu învelit în caramel s-a răcit considerabil, în frigider.
Batonul a putut fi tăiat în rondele sau bucăți mai groase. Frunzele de mentă n-au doar rol decorativ, se potrivesc bine-n istoria asta și cu gustul.
Frișca ar putea fi o idee bună dar nu neapărat necesară, desertul e complet așa, fără alte adaosuri.
Ușor, gustos, ușor de făcut. Un alt mod de a vedea și de a gusta mărul copt. S-ar putea să vă placă. Să fiți sănătoși.
