Încercările mele m-au purtat și mă poartă pe drumuri cu peisaj interesant. De multe ori se întâmplă să aleg o direcție, căutând un anume gust, un anume rezultat, fără a atinge rezultatul propus, dar descoperind în timpul procesului de căutare niște lucruri cel puțin la fel de ofertante din punct de vedere gustativ, emoțional și nutritiv. M-aș bucura să știu că înțelegeți (pentru voi, nu pentru mine, eu am înțeles deja) că în bucătărie, mai ales în cea de acasă, nu-i loc pentru idei puține și fixe, că flexibilitatea e la fel de importantă ca stăpânirea tehnicilor de bază, că adaptabilitatea e la fel de importantă ca rigoarea cu care urmezi o rețetă. Am constatat că un „eșec” descurajează destul de tare pe omul neantrenat, motiv destul de bun pentru mine să scriu rânduri ca acestea, motiv destul de bun pentru o încurajare din inimă: nu ți-a ieșit rețeta după care ai început să gătești? Nu-i nimic, va ieși data viitoare, când vei fi mai pregătit să o înțelegi. Între timp, bucură-te că ai gătit, bucură-te de rezultat, scoate tot ce-i mai bun din munca și din experiența ta de azi. Tragediile ireparabile în bucătărie nu li se întâmplă începătorilor, ele le sunt rezervate, cu rare excepții, celor foarte buni.
Acum, să revin la ideea din titlu. În urmă cu ceva timp, lucrând pe o rețetă de chili con carne pentru un client am explorat opțiuni care să aducă mâncarea aceasta sud-americană mai aproape de gustul românilor, fără a o transforma de tot. Iată cum:
Pentru 6 porții am folosit 1,2 kg carne tocată (gât de vită/mânzat – pulpa poate fi o opțiune, dar nu-i cea mai bună, după mine), 250 g fasole fiartă, 100 g porumb fiert, 200 ml suc de roșii, 1 ardei gras mare, 1 ardei jalapeno, 1 cățel de usturoi, 1 ceapă mare și roșie, piper negru zdrobit de mine, fulgi de sare, un vârf de cuțit de scorțișoară măcinată, un vârf de linguriță de chimion arăbesc și 100 de mililitri de lapte. Coriandru proaspăt, lime și o salată din roșii, ardei, castravete și ceapă roșie – mărunțite toate- abia la final.
Înainte de orice am pus la fript într-o tigaie trei felii de piept de porc (asta-i surpriza din povestea aceasta). Aveam nevoie de grăsimea lor aromată și dulce (la final, carnea friptă bine, crocantă, a fost mărunțită și adăugată în mâncare). În untura rămasă de la ele (transferată într-o cratiță) am pus ceapa la rumenit (tocată mărunt), usturoiul, scorțișoara, ardeiul jalapeno mărunțit, piperul și chimionul. Am pus carnea peste ele, am amestecat bine și am lăsat-o sub capac, 45 de minute. Pe foc mic, amestecând în ea frecvent. Dacă folosiți o cratiță cu fund gros și un capac care închide bine, nu va fi cazul să adăugați lichid peste carne. Dacă e nevoie, puneți puțină apă călduță.
Am adăugat apoi laptele. După ce a scăzut, am pus sucul de roșii, porumbul, fasolea și sarea. Am mai ținut pe foc un sfert de oră.
Asta a fost tot. Să fiți sănătoși.
