Sunt încântat când, din ingrediente puține, reușesc să fac o mâncare care să mă mulțumească total. Adică să fie gustoasă, să fie hrănitoare și să mă sature dintr-o porție rezonabilă. Crema de linte pe care am făcut-o ieri a reușit să facă toate astea. Să vă spun: Am pus la […]
Read More
Am atât de puțin timp azi, că v-aș da doar câteva poze la postarea de față, să vă descurcați cu ele și cu imaginația din dotare. Totuși, nefiind om fără suflet, vă dau și explicațiile scrise, că poate v-or fi de folos (v-or = vă vor, simt că-i nevoie să […]
Read More
Exprimarea „în stil italian” e foarte vagă, în condițiile în care Italia și italienii au foarte multe stiluri. Totuși, rețeta de azi mi-a fost adusă, odată cu midiile, de vecinul Emil de la Moqups (click pe link să vedeți cu cine am de a face), care cercetează până-n pânzele albe […]
Read More
Mă întreba cineva prin ce se deosebește borșul de cocoș de cel de găină. Ei bine, prin ce se deosebește cocoșul de găină? Prin câteva lucruri împortante. În primul rând, are mai puțină grăsime, deci supele ies ceva mai puțin grase. În al doilea rând, are o aromă mai puternică […]
Read More
Nu e o supă asiatică făcută după o rețetă de la mama ei, e un bol rezultat din exploatarea cuminte a unor dorințe la fel de cuminți: să fie simplă, să fie aromată, să fie gustoasă. O supă dulce-acrișoară, cu pui și alte lucruri. Iată ce și cum: Am pus […]
Read More
Aveam 6-7 ani. Bunica mea avea un cocoș mare (mi se părea mie atunci), de culoarea nisipului, cu pene roșii în coadă, încovoiate ca niște seceri. Era un cocoș bun. Era și un cocoș rău. Alerga după oricine trecea prin zona lui de influență și încerca să sară-n capul oricui. […]
Read More
O însemnată parte a dragului meu pentru gătit și mâncare vine, sunt convins, de la tatăl meu. Nu a stat niciodată să mă învețe cum să fac anumite lucruri (mama e cu lecțiile, și doar la solicitare) însă m-a răbdat mereu pe lângă el (cu eforturi, sunt convins, pentru că […]
Read More
Supă simplă, pretenții mici, farfurie care arată plăcut și îmlinește ușor toate funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească o farfurie cu mâncare: e hrănitoare, are gust bun, miroase bine și arată bine. Am ales să fac supa asta dintr-un motiv economic: îmi rămăseseră legume tăiate/începute de la tempura făcută […]
Read More
Am făcut zilele trecute această supă de vită, pe oase, carne și legume. Prin „legume” înțelegem de data asta păstârnac, morcovi, pătrunjel, țelină și fenicul. După ce și-au făcut datoria legumele, m-am gândit că aș putea să scot de la ele ceva mai mult. Întrucât aveam deja câțiva ardei spanioli, […]
Read More
Supă simplă, extrem de simplă. Și foarte bună. Și ușor de făcut. Și puțin altfel. Adică așa: am luat niște oase de vită, unele cu măduvă. Am mai luat două bucăți de carne, nu mari, din piept de vițel. Le-am opărit scurt (mai puțin de spumat) apoi le-am pus în […]
Read More
