Sâmbătă am gătit pentru a treia oară la Escargot Bistro (Toamnei 101, București). A patra, dacă punem la socoteală și episodul din România delicioasă filmat acolo. Locul acela, cu bucătărie deschisă, în care publicul poate privi oricând, îmi dă un sentiment de libertate absolută și totodată de siguranță deplină. Muzica […]
Read More
Coada de vită nu-i prețuită la adevărata ei valoare, nu în cultura noastră urbană. Păcat, da’ nu-i târziu să schimbăm situația în favoarea noastră, mai sunt minute bune din această repriză, dacă-mi permiteți exprimarea. Am găsit cozi de vită la Metro (ambalate în vid), la un preț mai mult decât […]
Read More
Poate că nu arată extrem de apetisant (chiar nu arată apetisant, ăsta-i adevărul), însă sosul de ciuperci cu smântână e unul dintre preferatele mele. L-aș mânca tot a doua zi (mănânc o dată la 6 luni, sunt prea multe lucruri pe care le-aș mânca tot a doua zi), gol, cu […]
Read More
Sunt încântat când, din ingrediente puține, reușesc să fac o mâncare care să mă mulțumească total. Adică să fie gustoasă, să fie hrănitoare și să mă sature dintr-o porție rezonabilă. Crema de linte pe care am făcut-o ieri a reușit să facă toate astea. Să vă spun: Am pus la […]
Read More
Am atât de puțin timp azi, că v-aș da doar câteva poze la postarea de față, să vă descurcați cu ele și cu imaginația din dotare. Totuși, nefiind om fără suflet, vă dau și explicațiile scrise, că poate v-or fi de folos (v-or = vă vor, simt că-i nevoie să […]
Read More
Exprimarea „în stil italian” e foarte vagă, în condițiile în care Italia și italienii au foarte multe stiluri. Totuși, rețeta de azi mi-a fost adusă, odată cu midiile, de vecinul Emil de la Moqups (click pe link să vedeți cu cine am de a face), care cercetează până-n pânzele albe […]
Read More
Mă întreba cineva prin ce se deosebește borșul de cocoș de cel de găină. Ei bine, prin ce se deosebește cocoșul de găină? Prin câteva lucruri împortante. În primul rând, are mai puțină grăsime, deci supele ies ceva mai puțin grase. În al doilea rând, are o aromă mai puternică […]
Read More
Nu e o supă asiatică făcută după o rețetă de la mama ei, e un bol rezultat din exploatarea cuminte a unor dorințe la fel de cuminți: să fie simplă, să fie aromată, să fie gustoasă. O supă dulce-acrișoară, cu pui și alte lucruri. Iată ce și cum: Am pus […]
Read More
Aveam 6-7 ani. Bunica mea avea un cocoș mare (mi se părea mie atunci), de culoarea nisipului, cu pene roșii în coadă, încovoiate ca niște seceri. Era un cocoș bun. Era și un cocoș rău. Alerga după oricine trecea prin zona lui de influență și încerca să sară-n capul oricui. […]
Read More
O însemnată parte a dragului meu pentru gătit și mâncare vine, sunt convins, de la tatăl meu. Nu a stat niciodată să mă învețe cum să fac anumite lucruri (mama e cu lecțiile, și doar la solicitare) însă m-a răbdat mereu pe lângă el (cu eforturi, sunt convins, pentru că […]
Read More