Ceaunul din fontă e unul dintre „instrumentele” mele preferate. Fundul rotunjit transmite căldura într-un fel care-ți permite să- l folosești la fel de bine la tocăni, fripturi, prăjeli în baie de ulei/grăsime, gătit încet ori gătit rapid. Trebuie să ai o oarecare dibăcie la potrivirea focului, dar asta se deprinde repede. Sigur, poți să folosești oricând un arzător de gaz și o butelie, dar dacă treaba asta e perfectă pentru frigerea rapidă a unor cartofi, pentru o tocană gătită încet e de preferat focul de lemne, fumul contribuind esențial la aroma finală a mâncării.
Cea mai bună tocană de vită pe care am făcut-o până azi a simțit căldura focului de sub ceaun anul acesta. S-a întâmplat să fie din vită maturată (vita maturată nu-i doar pentru fripturi, există bucăți pe care e mai bine să le gătești încet, la căldură de jar) și s-a întâmplat să fie împărțită cu oameni dragi. Să vă spun cum am făcut:
Am tăiat carnea (piept de vită) în cuburi nu mici, nu mari (latura de 3,5 cm). Am masat-o bine cu sare Maldon, piper zdrobit proaspăt și o pastă făcută din ardei grași copți, ardei iuți copți, boia afumată și foarte puțin usturoi zdrobit. Evident, pentru pasta de mai sus e indicat să vă orientați după gustul vostru. Trei linguri de pastă ajung la 4 kilograme de carne. Patru kilograme de carne ajung la 20 de porții. Restul ingredientelor: morcovi, țelină, pătrunjel rădăcină, ceapă uscată, ceapă verde, ardei gras, ardei iute, untură de rață sau găină, frunze de pătrunjel. Ceapă de două ori mai multă decât țelină. Proporția e valabilă și pentru morcovi și pătrunjel.
Am pus untura în ceaun, am pus ceapa la topit în ea și am amestecat binișor cu un linguroi de lemn, până s-a înmuiat ceapa de tot. Am pus carnea, am amestecat cât de des a trebuit în următoarea oră. Am adăugat apoi ardeiul gras, țelina, morcovii și pătrunjelul (aici puteți opta pentru cuburi sau rondele). Am avut grijă să am mereu un capac pe ceaun, cu excepția momentelor în care a trebui să amestec. În felul acesta am împiedicat apa conținută de carne și legume în mod natural să se evapore. Orice tocană e mai bună dacă e gătită în suc propriu, fără adaos de apă.
Dacă decideți să puneți cartofi în tocană ori poate paste de casă, puteți pune apă, dar aveți grijă să fiarbă împreună cu celelalte ingrediente măcar 30 de minute. Totuși, poate e mai bine să gătiți garnitura separat și să le împreunați pe toate abia în farfurie. Se subînțelege (sper) că e nevoie să potriviți gustul cu sare și piper, să puneți ardei iute doar în măsura în care tocana mai poate fi apoi mâncată de toți cei prezenți la masă. Ceapa verde și câteva rondele subțiri de ardei gras, precum și o mână de frunze de pătrunjel, dau aspect plăcut tocănii și aduc un plus de prospețime gustului. Ele se pun la urmă, desigur.
Atât pentru azi. Să fiți sănătoși.
