Titlul poate fi ușor pompos, însă e cumva necesar. S-a petrecut un lucru care m-a uimit și care mă ține uimit de 24 de ore încoace: am renunțat la vechiul sistem pe care-l foloseam pentru a prelucra fotografii/edita text/posta online, adică laptop+windows în favoarea unui sistem absolut nou pentru mine, respectiv MacBookPro. Apropiații mei înțeleg de unde vine uimirea mea, pentru ceilalți o voi explica: sunt total pe dinafară când vine vorba de tehnologie. Îmi schimb telefoanele extrem de rar și doar dacă nu am de ales, nu mă pricep mai defel la utilizarea internetului (tot ce vedeți online cu semnătura mea e muncă de bază pe care am învățat să o fac în timp, pricep cum funcționează lucrurile la nivel superficial și nu doresc să aprofundez, nu voi putea deveni vreodată specialist în Social Media, SEO sau blogging, toată creșterea mea e bazată strict pe conținut, nu pe atribute tehnice) și mă sperie orice gadget care nu are legătură cu bucătăria.
Sunt nevoit să mă adaptez la lumea în care trăiesc și să învăț să folosesc uneltele pe care le am la dispoziție, dar nu sunt unul dintre cei care adoptă ușor sau repede noile tehnologii. Sunt așa cum sunt și nu-mi voi cere scuze pentru asta. Acum, să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile și de ce nu am postat nimic nou pe blog de două săptămâni: laptopul pe care-l aveam a decis într-o zi că e vremea să moară (era spre finalul celui de-al doilea an de utilizare). Ceea ce a și făcut. L-am trimis la reparat (încă nu l-am primit înapoi) și am început să-mi fac bagajele pentru Deltă. Între timp am scris pe pagina mea de Facebook că trec la Apple, fără să fiu extrem de convins că-i lucrul cel mai bun pe care-l puteam face. A fost un impuls, un moment de nebunie, cel puțin pentru mine. Dacă pentru mulți dintre prietenii mei e firească și lejeră o trecere de felul acesta, pentru mine amenința să devină o piatră de încercare. Imaginați-vă că mi se părea mai fericită perspectiva pilotării unui avion ultraușor decât cea a deprinderii unui nou sistem de operare și a unei noi tehnologii.
N-a fost chiar atât de greu. În primul rând pentru că s-a întâmplat ca oamenii de la iCentre să fie foarte pe fază și să intercepteze mesajul meu fără destinatar. Mi-au oferit asistență și îndrumare. I-am căutat în magazinul lor din Promenada Mall, am stat puțin de vorbă, am discutat inclusiv despre configurația care mi-a fost recomandată de colegul Foa, utilizator vechi de Mac, am analizat diverse opțiuni și am plecat spre Deltă (#tasteofromania, știți, desigur). La întoarcere aveam deja noul MacBookPro acasă, cu toate spaimele mele legate de el ambalate frumos în carcasa argintie. Știți cât au ținut ele? Fix până am pornit laptopul și am început să-l iau la cunoștință. Îl găsesc foarte intuitiv și generos cu explicațiile, ușor de învățat, ușor de manevrat chiar și fără mouse (altă barieră pe care mi-o impusesem era prezența obligatorie a mouseului lângă fiecare laptop cu care am lucrat, constat acum că am reușit să verific/sortez/prelucrez aproape 500 de fotografii în două ore, fără să am nevoie de mouse). Practic, sunt bine. E o perioadă cu multe schimbări în viața mea, unele de ordin tehnologic, altele de ordin profesional. Se pare că lucrurile merg într-o direcție bună. Sunt mulțumit, ceea ce vă doresc și vouă. N-am rețetă azi, am vrut neapărat să împart cu voi vestea asta. Revin cu rețete începând de mâine. Să fiți sănătoși.
