Faza cu gătitul pentru rețetarele proiectului Viața la grădi se apropie de final. Practic, se încheie azi. Urmează un urcuș greu despre care vă voi povesti puțin mai încolo. Acum, despe lucruri maipuțin grele. Ieri a fost ziua de naștere a Iuliei (Iulia care mă ajută-n bucătărie și în afara ei, la cumpărături&stuff). Am plecat de acasă cu gândul să-i duc un buchet de flori dar pe la jumătatea drumului mi s-a rupt pedala din dreapta a bicicletei, am trecut pe la atelierul de reparații și mi-au ieșit florile din cap pentru că în locul lor intraseră o grămadă de draci (Doamne iartă-mă). Am încercat să mă scot pe finalul zilei de gătit de ieri cu o tartă cu mere pentru Iulia.
Pentru blat am folosit o cană de făină, două gălbenușuri, o ceașcă de zahăr, două linguri de unt.
Am frământat aluatul două-trei minute (fără praf de copt).
L-am întins într-o tavă, l-am înțepat cu furculița să nu se umfle și l-am copt un sfert de oră la 17-180 de grade Celsius. Nu l-am mai lăsat la rece înainte din lipsa timpului. Se pare că nici nu trebuie, aluatul a ieșit perfect.
Cât s-a copt aluatul am tăiat merele cubulețe și le-am înmuiat puțin pe foc, cu două linguri de zahăr brun și puțină vanilie.
Am turnat peste ele (după ce s-au răcorit puțin) o cană de smântână dulce în care am bătut un gălbenuș. Am răsturnat merele peste aluatul din tavă (care s-a copt deja) și am dat tava la cuptor pentru încă un sfert de oră.
La urmă am împrăștiat frunze de mentă peste tartă.
De obicei îmi iese, sper că i-a plăcut și Iuliei.
Să fiți sănătoși.
FOTO: Cristian Burz
