Ieri am urcat la Porolissum, castrul roman de pe culmea ce străjuiește Moigradul. Asta-i lângă Zalău. În amfiteatrul în care odinioară luptau gladiatorii, s-au încrucișat ieri lingurile de lemn, cuțitoaiele și lopitauăle. A fost o întâlnire a bucătarilor amatori din IPA, o organizație internațională a polițiștilor din care fac parte și lucrătorii din ISU (pompieri, paramedici). Cinci echipe din Ungaria, cinci din România. Dintre echipele românești, două au fost din Maramureș, pompieri destoinici (pe unii îi cunosc de ani mulți) și bucătari iscusiți (asta s-a văzut ieri). Una dintre echipele din Maramureș a luat locul I la plită și ceaun, cealaltă a luat ditamai cupa specială a întâlnirii. Eu am ajuns acolo pe final de întâlnire așa că nu am poze din timpul preparării, pot însă să mărturisesc despre minunatele bucate la ceaun (am mâncat o fasole cum n-am mai mâncat de o grămadă de vreme, o tocană din ied cu porc și un sos divin, dulce acrișor și parfumat cu miroazne din cele bune). Ba am mâncat și un păstrăv fript pe piatră de Blidari (asta-i lângă Firiza, locul magic al copilăriei mele) și o plăcintă cu brânză țaparâșă și verzituri, grozavă și ea. Am căpătat și o glajă de horincă din care încă n-am gustat și pe care o țin pentru o zi cu oaspeți. Pun mai jos niște poze și vă las în pace, că-i Duminică. Să fiți sănătoși.
M-am bucurat să-i revăd pe Mircea Groza și Zsolt Csok. Ei au jurizat întâlnirea.
M-am bucurat să revăd și culmile Sălajului și ruinele vechiului castru, între care îmi tot găsesc liniștea, nu știu cum, nu știu de ce.
