Dacă traduci mousse, iese spumă. Totuși, un mousse (o mousse, să fie corect) așa cum se vinde în cofetării azi, nu-i o simplă spumă. O spumă e spuma de căpșune. Sau spuma de ou. Mousse-ul conține și frișcă (eventual), ouă, lapte ori mai știu eu ce. Din acest motiv, cu riscul de a fi tratat drept barbar, mă voi referi la spumele complexe folosind cuvântul mousse. Pe care l-am făcut! -o! În fine, nu în limbă trebuie să ne împiedicăm noi când mâncăm.
Până aici e tiramisu. Hopa!
Pineau de Charentes e o băutură parte vin parte distilat din vin. Nu prea o aduce nimeni pe la noi, eu am căpătat sticla asta de la Marius Tudosiei. Am folosit un degetar pentru a aroma siropul pentru pișcoturi.
Laptele condensat și îndulcit e pe final de stoc, am auzit. Dacă nu s-o fi și terminat. Eu mai am câteva rezerve:).
Am folosit cinci ouă pentru cremă/spumă. Mai întâi am separat gălbenușurile de albușuri.
A fost prima dată-n viață când am folosit ciocolată umplută pentru o cremă. N-a fost o idee rea.
Am făcut o cană de cafea pe care am aromat-o cu Pineau.
Am bătut albușurile spumă cu o lingură de zahăr și am pus spuma în frigider.
Am pus gălbenușurile într-un vas, pe baie de aburi, am turnat o cutie de cremă de lapte peste cele cinci gălbenușuri și am amestecat mereu. 
Am presărat două pișcături de levănțică în cremă.
Am pus ciocolata și am amestecat în continuare. Am adăugat o linguriță de amidon și am amestecat iar.
Am luat crema de pe foc și am pus vasul cu fundul în alt vas, cu apă rece de data asta. Am amestecat până s-a răcit crema (a durat un sfert de oră tot procesul, de la punerea gălbenușurilor pe foc până la răcirea cremei, poate puțin mai mult).
Am încorporat spuma de albuș în cremă.
Am clădit pișcoturi însiropate într-o carafă (putea fi orice vas, desigur) și am umplut carafa cu mousse.
Am mai pus niște pișcoturi în carafă. Până a doua zi s-au îmbibat cu mousse și au fost, cum să vă spun…perfecte.
Am construit și câteva pahare cu desert din acesta. Le-am pus pe toate în frigider până a doua zi.
Să fiți sănătoși.
