În Oradea locuiam în aceeași curte cu Luca, italian din Verona și bucătar profesionist. La el am mâncat mereu și de fiecare dată, cele mai bune paste din lume. Și cele mai simple. Am fost atent la el de mai multe ori dar n-am reușit să prind „manevra”. Apoi l-am întrebat. Și mi-a spus. Și am făcut și eu acum câteva zile niște paste aproape ca ale lui.
Pe lângă paste am folosit roșii zdrobite și ulei de măsline.
În loc de parmezan, brânză de capră. Asta aveam în frigider.
Am zdrobit doi căței de usturoi.
Am tocat mărunt o ceapă și am sotat-o împreună cu usturoiul, într-o picătură de ulei și trei linguri de apă, până s-au înmuiat.
Am turnat roșiile peste ceapă&usturoi, am lăsat să dea un clocot, am adăugat sare, piper și puțin zahăr (pentru corectarea acidității).
Am fiert pastele în apă cu sare.
Am încorporat brânza în sos, am presărat pătrunjel proaspăt și am amestecat sosul cu pastele fierte.
Am împrietenit pastele cu un pahar de vin roșu.
Au fost bune, dar nu chiar ca acelea făcute de Luca.
Din fericire, aveam pozele-n calculator și din fericire, sora mea de la Brașov are destul internet cât să postez repejor rețeta asta. Că nu v-aș fi lăsat fără. Să fiți sănătoși.
