Am început acest drum cu o mămăligă; poate pentru că îmi era la îndemână, poate pentru că îmi este frică să nu pierd ingredientele cu care am crescut în favoarea celor ce mă pasionează momentan sau poate mi-am dorit să reinventez bucătăria tradițională.
Nu prea contează motivul, ce contează e că tot pe atunci vă spuneam că visez la destructurarea tochiturii și asta a rămas „ștanțat” pe homepage timp de un an, deci simt că e firesc să duc la bun sfârșit această descriere „premonitivă”. Când nu gătesc, mă gândesc la gătit, citesc despre tehnici și vizualizez destructurări ale tochiturii moldovenești. Asta spuneam în prezentarea mea, și am avut ocazia să încerc și asta, dar am tras și câteva concluzii legate de „reinventat”, „destructurat”, „reinterpretat” rețete tradiționale, iar avântul cu care mă lansez spre necunoscut nu mai este același.
Un an de bucătăreală intensă mi-a clarificat și simplificat viziunea despre mâncare, rețete și blogging. Azi, ca și ultimă rețetă din cadrul acestei colaborări cu adihadean.ro, cu inima împăcată, nu destructurez nimic și să nu vă țin cu zecile de ore în fața aragazului pentru a face o tochitură.
La fel ca și pentru prima dată, am luat partea producătorilor și am trecut pragul unui magazin cu produse tradiționale de la producători mici, de unde m-am aprovizionat cu cele trebuincioase. Pentru două porții de tochitură am avut nevoie de:
- 2 cârnați proaspeți
- 150g piept de porc sărat și afumat
- boia afumată după gust
- cimbru după gust
- 100ml roșii pasate
- 250g făină de mălai
- 2 ouă
- 100g telemea maturată
Pentru mămăligă am pus la fiert 1l de apă cu sare după gust și o mână de făină de mălai. Am așteptat să dea în clocot și să facă spumă deasupra, apoi am adăugat restul de mălai în mijloc și l-am lăsat la opărit, fără a amesteca. După 15 minute am început să amestec viguros cu un tel până am spart cocoloașele și am continuat să fierb până aveam o consistență similară unei budinci groase. Am luat apoi vasul de pe foc și am amestecat cu lingura de lemn până aveam o mămăligă cu o consistență fermă.
Pentru tocană am pus o tigaie la foc mic și am adăugat fâșii de piept de porc. Am așteptat până s-a tochit (topit) grăsimea și am adăugat cârnații pentru a-i rumeni puțin în timp ce și pieptul de porc începea să prindă culoare. 
ADN-ul ardelenesc m-a dus spre a adăuga o linguriță de boia afumată pe care am rumenit-o un minut, iar apoi am adăugat roșiile pasate și 100ml de apă. Am fiert la foc mic cam 20 de minute după care am scos cârnații pe un tocător, am oprit focul și am degresat sosul folosind o lingură. Am tăiat cârnații felii și i-am adăugat înapoi în tigaie amestecându-i cu sosul degresat.
Pentru a finaliza mâncarea am fript două ouă până când am obținut un albuș ferm, l-am întors și am așteptat câteva secunde. Am obținut astfel un gălbenuș cu margini închegate, dar centru moale. Unii le-ar spune „over medium”, dar azi le zicem doar ouă fripte.
Cam asta e cu gătitul. Am împărțit în farfurii, am adăugat telemeaua sfărâmată cu mâna și m-am bucurat de o mâncare simplă și gustoasă.
Acum vine momentul greu. Știți benzile de nume pe fond alb ce rulează la finalul filmelor? Cam atâtea cuvinte de mulțumire am pentru Adi Hădean, pentru echipa ce gestionează blogul și pagina de Facebook, pentru colegele mele și nu în ultimul rând pentru voi, cititorii.
Vă mulțumesc pentru sprijin, sfaturi, încredere și răbdare, m-ați învățat multe și m-ați ajutat să pornesc cu dreptul pe drumul bucatelor.
Poftă bună!
Text&Foto: Vladimir Marian
