Spanacul e o frunză plină de virtuÈ›i. Pe care le pierde repede dacă nu-i tratat cu atenÈ›ie. Ori dacă-l È›ii pe foc. Eu am făcut o supă cremă în care am înglobat o cantitate mare de spanac crud, încercând să-l păstrez cât mai aproape de starea asta.Pentru ca supa să aibă o componentă „hard”, am făcut două ochiuri „româneÈ™ti”. Dacă vreÈ›i să vedeÈ›i cum se fac, aruncaÈ›i o privire la Viorel, poate vă vine o idee pentru masa de prânz cu un drum.
Doar din frunze de spanac nu aș fi reușit să scot o cremă substanțială așa că am apelat la niște cunoștințe ceva mai corpolente: țelina și pătrunjelul.
Am folosit frunze tinere de spanac, sănătoase și frumoase.
Ouăle-unul de la magazin, că atît mai aveam prin frigider, unul organic, produs de una dintre găinile mamei.
Era să uit: pe lângă țelină și pătrunjel am mai folosit ceapă și usturoi.
Am curățat-spălat legumele și le-am pus la fiert în apă cu sare.
Am spălat spanacul în multă apă rece, poate aduna praf și gângănii și nu vrem să mâncăm așa ceva.
După ce au fiert legumele am luat oala de pe foc și am pus spanacul în oală.
Am pus și smântâna dulce, o ceașcă plină.
Am transformat toate astea în cremă, cu ajutorul blenderului.
Supa-cremă a avut un gust bun, proaspăt, ușor dulce.
Spanacul, deși mărunțit, nu și-a pierdut nutrienții și vitaminele, ele regăsindu-se în supă în cea mai mare parte.
Să fiți sănătoși.
