Acum doi ani, fix acum doi ani, la ora asta, cântam cu Groparu și Crivăț și Sandi și Dani din Jimbolia. Și cântam cu bucurie. Și ne pupam cu Mile și cu Ramona. De dragul lor, pentru că se luau pentru o viață. Cam scurtă viață, un an și o lună. Da’ nu-i bai, că mai vin și alte vieți. Ajde, ziveli.
[…] fix 2 ani, la această oră – FIX la această oră – dădeam peste cap cu Groparu și Adrian Hădean primele pahare de dunja și caisia. Începea o noapte care, în timp, s-a dovedit a rămâne una […]
Din pacate pe Mile l-a cam uitat lumea, felicitari pentru ca i-ai dedicat aceste cateva randuri!
Adela, lumea nu contează în povestea asta.
Mare pacat ca s-a dus ,mai avea atatea de facut pentru el si pentru noi !Cu parere de rau,dar ,nu-i pretuim decat atunci cand nu mai sunt.
Sa-l odihneasca Dumnezeu, acolo unde este. Atata timp cat are prieteni care nu-l uita, il poarta in suflet si isi amintesc de aceste zile el traieste si aici, in sufletul celor dragi.
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace sufletul! A fost un om fain!
Mi s-a pus un nod in gat. :|
Oamenii faini nu sunt uitati niciodata.
Ganduri alese doamnei Ramona!
chiar ca, cine-i lumea? un ghem de oameni preocupati de ziua de maine.
cine-s prietenii? neste aia care plang si rad pentru si impreuna cu tine, te cred si te inteleg.
imi pare rau ca esti trist…
