M-am gândit să încep săptămâna asta cu o reÈ›etă de pâine. ÃŽmi place pâinea, e unul dintre alimentele mele preferate. Cu toate astea, mănânc destul de puÈ›ină. Cel mult 600 de grame într-o săptămână (unele recomandări spun că bărbaÈ›ii pot să mănânce liniÈ™tiÈ›i 200 de grame de pâine într-o zi, dar eu sunt o persoană corpolentă È™i nu-mi îngădui cantitatea asta), ba chiar sunt zile în care nu mănânc deloc. ÃŽn copilărie mâncam uneori câte o pâine într-o zi, cu untură È™i roÈ™ii vara, cu salată de vinete ori pur È™i simplu goală, atunci când o cumpăram fierbinte, de la chioÈ™cul fabricii de pâine. S-au dus vremurile acelea, acum fac sport pentru că vreau să ajung ÃŽnapoi la ’90, mănânc porÈ›ii mai mici È™i mă răsfăț cu pâine ceva mai rar. Apropo de programul meu, sunt la câteva sute de grame distanță de linia psihologică de 110 kilograme. Asta-mi spune că lucrurile merg bine. ÃŽncap în pantalonii din primăvara trecută. RezistenÈ›a la efort aproape că s-a dublat față de luna noiembrie a anului trecut. E bine.
Să revin la reÈ›etă. Am făcut o pâine din făină de grâu, însă nu din cea albă ci din cea integrală. ConÈ›ine tot bobul de grâu, deci e cât se poate de completă din punct de vedere nutritiv. Sigur că unele dintre calități dispar din cauza coacerii dar asta-i viaÈ›a, câștigi pe o parte, pierzi pe alta, nu putem coace pâinea la soare, ca-n vechime. Am ânceput să fac pâinea asta cu o seară înainte, făcând o maia din 12 grame de drojdie (la 1 kilogram de făină, din care până la urmă am făcut o pâine È™i 3 pizza, pentru musafiri), trei linguri de făină È™i o ceaÈ™că de apă călduță. Le-am amestecat bine È™i am lăsat drojdia să lucreze peste noapte. Rostul maialei e să dea aromă pâinii, în plus față de cea pe care o are deja. Și mai are un rost – face aluatul să crească mai repede.
Știam că voi folosi o parte din aluat pentru pizza (apropo, pizza cu blat din făină integrală e mâncabilă dar nu-i cine știe ce) așa că nu am pus semințele în aluat, le-am presărat doar pe deasupra pâinii.
Am pus în aluat puțin ulei de măsline, puțină sare și multă energie. Pe lângă maia și apă. Am frământat aproape un sfert de oră.
Am lăsat aluatul să dospească sub un ștergar. Jumătate de oră.
După ce și-a dublat volumul, am format o pâine.
Am pus pâinea într-o tavă, am presărat semințe peste ea și am mai lăsat-o să crească, încă o jumătate de oră.
Pâinea a stat 45 de minute în cuptor, la 150-160 de grade Celsius.
A ieșit destul de pufoasă, având în vedere că la frământat am folosit o jumătate de litru de apă la un kilogram de făină. Și a ieșit foarte gustoasă.
Am testat o felie și cu zacuscă de la mama. Sigur că mi-a plăcut. Să fiți sănătoși.