Am pus desertul cu caramel, pișcot și levănțică în shot-uri. Am bătut 4 linguri de smântână fermentată, grasă, cu două linguri de zahăr și semințele dintr-o păstaie de vanilie. Am obținut o frișcă subțire, acrișoară și aromată. Am pus frișcă peste primul strat de desert.

Am tăiat căpșune în sferturi, am pus câte un sfert în fiecare shot, am acoperit cu desert de caramel, iar cu frișcă și la urmă iar căpșune.

Zece shot-uri de efect. Bune pentru o petrecere cu prietenii în grădină.

Să fiți sănătoși.

Așa cum se făcea el pe vremuri, cu oloi din greu ori cu unsoare și cu mălai din cel dur, nu prea mai e pe placul generațiilor tinere (e testată asta, nu scriu din burtă). Eu am tot făcut în ultimii ani și mi-am tot jucat cu rețeta tradițională până am obținut un soi de chec pufos dar care păstrează linia tradițională și din care, dacă mănânci, răsar amintiri cu bunicii de la țară.

Ingredientele (respectați proporțiile și o să iasă bine): o cană de mălai din cel obișnuit, pentru mămăligă, o cană de făină de grâu pentru cozonac, o cană de griș din grâu, două treimi dintr-o cană de zahăr plus un plic de vanilie Bourbon. Un ou, o jumătate de plic de praf de copt, o cană de iaurt, o lingură de ulei de floarea soarelui (Unisol are gust pronunțat de ulei de floarea soarelui și se potrivește cu ideea de tradițional, dacă mă întrebați pe mine).

Am amestecat prafurile într-un vas. Am pus și o pișcătură de sare.

Am pus iaurtul, uleiul, oul și o jumătate de cană de lapte dulce în vas. Am amestecat cu un tel.

Compoziția trebuie să curgă de pe tel.

Am turnat compoziția în forme mititele și am “plantat” vișine din compot în fiecare formă.

Am copt mălaiul dulce 35 de minute la 180 de grade Celsius. Cuptorul era deja cald când am pus formele în cuptor.

Ca să mă asigur că mălaiul e copt, am făcut testul cu scobitoarea. Adică am înfipt o scobitoare din lemn în mălai. Când a ieșit curată am știut că-i copt destul.

Cam asta a fost. Să fiți sănătoși.

Să nu uit: intrați pe bucatarulunisol.ro și votați rețeta pe care vreți să o vedeți interpretată de mine.

Mai întâi le-am spălat și le-am pus în tigaia mea de fontă.

Am turnat peste ele cam trei gâturi zdravene de vin spumant și rose peste ele.

Le-am pus în cuptorul încălzit. Le-am ținut la aproximativ 180 de grade Celsius cam 25 de minute.

Le-am scos, am presărat peste ele zahăr brun (vedeți acolo o păstaie de vanilie, o țin închisă cu zahărul ca să-l aromeze). Două-trei lingurițe.

Le-am mai pus în cuptor pentru un sfert de oră.

Reci au fost mai bune decât calde. Siropul lăsat de ele, combinat cu vinul și cu zahărul brun vanilat a fost un pic cam bun. Recomand. Și da, puteți să le dați copiilor, alcoolul din vin se evaporă, rămân doar aromele. Sigur, pentru că vorbim despre un desert, nu exagerați.

Un kilogram de făină albă, cernută. 300 de mililitri de lapte dulce, 300 de mililitri de lapte prins (puteți folosi iaurt sau smântână). Un ou, trei linguri de zahăr, o linguriță de zahăr vanilat, coaja rasă a unei lămâi. O nucă de drojdie (adică 15 grame) înflorită-n lapte cu zahăr. Se frământă ele, destul de bine. Să fie aluatul molcuț, nu tare.

Se lasă apoi la dospit un ceas de vreme, să se umfle bine.

Se întinde aluatul cu sucitorul, să mai piardă nițel din aer. Oricum a adunat mult.

Mama nu are inele și alte ustensile fensi-șmensi prin bucătărie, folosește ce a folosit mereu. În cazul ăsta, un pahar.

Paharul e doar pentru gogoși, plăcintele se modelează un pic altfel.

Mama nu coace gogoșile în baie de ulei ci într-o tigaie veche de 328,6 ani (sau așa ceva) pe fundul căreia încinge puțin ulei, pe care-l schimbă și de trei ori în timpul coacerii unei șarje de gogoși/plăcinte.

Cu plăcinta treaba-i cam așa: se întinde o bucată de aluat, dar nu prea tare. Se pune boț de dulceață/magiun/brânză/varză/verzituri în mijlocul bucății de aluat.

Se sigilează umplutura în interior și se întinde puțin plăcinta cu sucitorul. Apoi se coace, un minut pe fiecare parte. 

Mie îmi place să mănânc plăcintele astea cu lapte, după ce s-au răcit. Sau fără lapte. Oricum, că-s de la mama.

Clătitele americane se fac de obicei în tigaie. Cu o tigaie antiaderentă poți face economie destul de mare la ulei. Dacă alegi însă tava, cuptorul și foaia de copt, faci o economie de 100% la uleiul folosit pentru coacere.

Pentru 8 clătite aveți nevoie de: 200 g făină, 1 plic de praf de copt, 1 ou, 80 g zahăr, 200 ml lapte, 30 g unt, ¼ baton de vanilie, 15 g gem subțiat pentru fiecare clătită.

Amestecați oul, untul, zahărul, praful de copt și semințele din păstaia de vanilie. Adăugați făina și laptele și amestecați în continuare până la omogenizare.

Luați compoziția cu un polonic și turnați-o în tigaia stropită cu ulei sau așezați compoziția pe foaia de copt lăsând spațiu suficient pentru fiecare clătită.

Sau

Coaceți clătitele câte un minut și jumătate pe fiecare parte sau, dacă le faceți la cuptor, puneți tava în cuptorul încins la 200 de grade Celsius și țineți-o acolo 5-6 minute.

Pun pariu că o să le preferați pe cele coapte-n tigaie dar să știți că nici cele făcute la cuptor nu-s de aruncat:).

Eu le-aș mânca pe post de gustare ori desert, mai degrabă decât la micul dejun, așa cum văd prin filme.

Să fiți sănătoși.

Foto: Cristian Burz

Pentru 9 brioșe am folosit o cană de făină (125 de grame, era o cană nu foarte mare), trei ouă mici, o lingură bună de zahăr, o pișcătură de sare și 150 de grame de unt. Țineți minte, cu cât e mai bun untul, cu atât sunt mai gustoase brioșele.

Fructele de pădure congelate-s pentru a echilibra gustul, caramelul e destul de dulce dar se pupă cu fructele, acrișoare bine.

Revenind la brioșe: am amestecat ingredientele uscate apoi am amestecat praful ăsta cu ouăle.

Am turnat untul topit pe care l-am lăsat înainte de asta să se răcească puțin.

Am uns cu unt forma de brioșe, am pus câte două linguri în fiecare compartiment și am copt brioșele la 180 de grade Celsius timp de 10 minute (cuptorul încălzit înainte).

Dulcele de leche e ușor de făcut: 2 cutii de lapte condensat și îndulcit (cremă de lapte de la DeLatte am folosit eu) și 250 ml de smântână dulce.

Am pus amestecul într-o cratiță cu fund gros și am amestecat pînă s-a făcut caramelul. 20 de minute pe foc mic, mic, să nu se afume laptele.

Am scufundat brioșele-n dulce de leche și le-am bombardat cu fructe de pădure.

Simplu, nu?

Să fiți sănătoși. Și nu exagerați cu dulciurile, chiar dacă vă plac:).

Copiilor le place ciocolata, e un lucru demonstrat (excepțiile sunt rare). E greșit să le interzicem să o mănânce doar pentru că poate fi rea, e mult mai important să discernem pentru ei și să le oferim ciocolată de calitate, în cantități mici și nu foarte des. Lucrul acesta va îndepărta ciocolata din sectorul „fructul oprit” și-i va obișnui pe cei mici cu un anumit standard. Ciocolata neagră, cu 60-70% cacao  are conținut foarte mic de zahăr și dacă e folosită cu grijă, poate fi un aliat bun.

Pentru 12 brioșe:

280 g făină

100 g unt, 50 g ciocolată neagră, 1 plic praf de copt, 250 ml lapte bătut sau iaurt slab, 1 ou, 100 g zahăr brun

Ciocolata răzuită se amestecă bine cu făina, zahărul și praful de copt. Laptele bătut, oul și untul se amestecă între ele până la omogenizare apoi se combină cu amestecul uscat.

Compoziția obținută se pune în forme pentru brioșe (unse cu unt dacă e cazul, adică dacă nu-s de silicon sau nu aveți hârtie de copt pentru brioșe). Brioșele se coc 20 de minute  la 180 de grade Celsius (cuptorul încins înainte).

Să fiți sănătoși.

Un pic de reclamă n-a omorât pe nimeni. Așadar, pentru că încă n-am curaj să vă arăt poze făcute cu noul aparat (cu care încă învăț să mă învăț), am decis să aduc vorba despre laptele condensat și îndulcit cu care lucrez eu în unele cazuri, respectiv în cale în care mai fac dulciuri pe acasă și în care laptele acesta-i potrivit. Pe site-ul distribuitorului sunt trecute toate detaliile despre produs dar nu toată lumea știe unde să se uite după ele așa că apare frecvent întrebarea: “ce are crema asta de lapte în compoziție?”. Răspunsul e simplu: doar lapte și zahăr. Am făcut mai multe încercări “în teren”, adică în bucătărie. Am concluzionat că folosind crema asta reduc destul de mult cantitatea de zahăr din anumite rețete. Asta dacă vă îngrijorați în legătură cu zahărul pe care-l consumați. Pe de altă parte, dacă o să mâncați lapte îndulcit cu lingurița, nu vă promit rezultate spectaculoase în curele de slăbire, are totuși 42% zahăr (aproape cât o felie de cozonac din comerț).

Întrebarea următoare în top e : “de unde-l iau?”. Cel mai simplu e să-l comandați de pe site-ul distribuitorului, taman acum se petrece o promoție iar transportul coletelor până la cumpărător e gratuit. Pentru cei care nu știu la ce-i bun ori cum se folosește, iată o colecție de rețete, de dulciuri de bună seamă. Eu nu mai pun linkuri spre rețete, vă las doar cu câteva poze. Sper să vă fie de folos postarea asta.