PUB
1 Noiembrie, magazinul Vodafone din Piața Unirii, Cluj. Miezul nopții. Cu burțile pline (nu poți să aștepți lucruri importante cu burta goală, e primejdios, se știe) după o mică gustare pregătită de bucătarii de la Camino după indicațiile-mi prețioase, un grup de 15-20 de onlineri din Cluj se apropie cu sfială de noul iPhone, cel cu numărul 5, cel mai așteptat dispozitiv al anului 2012 (Vodafone e primul operator care a anunțat oficial că va aduce iPhone 5 în România iar precomenzile sunt disponibile aici din 26 Octombrie). Unii dintre ei îl și pupă, acțiune care devine virală pe internet. Alții își fac poze cu minunea sau le fac poze zecilor de clujeni care se înghesuie în magazin.
Sursa foto: vodafone.ro
Scriu cu atâta detașare despre acest lucru, amestecând realitatea cu previziunile și cu senzația de deja-vu, pentru că la lansarea iPhone 4 organizată anul trecut de Vodafone, am participat activ, hiperactiv chiar, după ce era să-l aduc pe Groparu de la București fluturând pe scara ATR-ului (a fost o aventură, căutați pe blogul Groparului, el le povestește mai bine). No bun. Adică nu-i așa bun, că de data asta n-am cum să ajung, deci mă bazez pe Gropar și pe restul găștii (țara are nevoie de mine taman la Urlați – urlăm, Măria Ta – destinație spre care am pornit deja, dacă nu cumva am și ajuns) pentru a transforma lansarea noului iPhone 5 la Cluj într-un succes. Asta-i treaba. Sper că pe noul iPhone5 să-l țină bateria mai mult decât pe numărul 4, cel cu care mă dau pe net acum și din deplasare. Asta-i singura mea așteptare de la dispozitiv, restul noutăților vor fi considerate un bonus binevenit:). Să fiți sănătoși.
Dragă Adi, tu cu concursul tău despre călătorii şi mâncarea străinătăţurilor, m-aţi băgat într-un şfung de o mie de kilowaţi. Aşa îmi vine să îmi iau rucsăcelul în spinare, acordeonul (nu mai am, dar găsesc unul de împrumut) şi să plec aiurea priin Europa. M-aş duce sfoară întâi la nemţi să lucrez o lună la vechiul meu han din Bayern ca să îmi agonisesc ceva euroi, cocând la cuptor buturi de porc şi kartofeln mit sahne, apoi aş trece puţin în Elveţia să cânt pe pârtiile de schii şi de acolo direcţia Italia la Portofino. Am prieteni, în vremea asta peştele e ieftin şi zefirul adie subţire ca o lamă de cuţit ceramic. Puţin prin Sadinia (au ăia acolo o bucătărie de te înebuneşti) şi apoi direcţia Maroc. La întoarcere, Golful Byscaya, adică Bilbao, Ţara Bascilor şi Bordeaux în Aquitania. La încheiere puţin Bourgoigne, fără Paris şi întoarcerea acasă prin Praga.
Doamne dacă ar prinde Nemţoaica mea că am scris postarea asta, mi-ar ascunde bocancii, rucsacu şi mi-ar confisca amândouă cardurile.
Aşa că rămân la stadiul de dorinţă, poate la anul o iau şi pe ea în loc de acordeon şi plecăm dimpreună să bântuim. Te ţuc, mai fă năstruşnicii de astea că respectiva mi-a mers la suflet.
Eu nu l-am avzut niciunde pus la test. Am tot vrut sa il testez dar nu am unde.