PUB
Sunt mare fan al plăcintei codrenești. Se pare că și unii dintre cititorii site-ului www.bucatarulunisol.ro. În urma voturilor de pe site, a ieșit că trebuie să rearanjez cumva plăcinta codrenească în poveste în așa fel încât să fie un strop mai ușoară (v-am povestit aici despre colaborarea mea cu Unisol pentru următoarele luni). Bine, oricum nu-i ea mai grea decât alte ardelenisme culinare dar e înțelept să ai grijă la cum faci mâncarea și la ce pui în ea pentru a te asigura că-ți faci bine și nu rău. Am ales o tigaie de fontă pentru a coace plăcinta (puteți folosi și o tigaie antiaderentă, am testat), am ales o pensulă cu care să ung tigaia pentru a reduce cât de mult posibil cantitatea de ulei folosită în procesul acesta și am ales să reduc mult cantitatea de brânză de burduf din plăcintă. Am folosit un amestec făcut din o treime brânză de burduf, care e și sărată și grasă, și două treimi brânză de vaci, degresată, fără sare și cu conținut foarte mic de grăsime. Un alt aspect: am redus și dimensiunea plăcintei, am avut grijă să o fac mai mică decât tigaia. Unul dintre păcatele porțiilor românești e că-s prea mari. Putem să trăim foarte bine cu porții ceva mai mici. Știu din proprie experiență.
Pentru 10-12 plăcinte am folosit un kilogram de făină albă cernută, 15 grame de drojdie, 5 grame de zahăr peste drojdie, 5 grame de sare amestecată în făină, 600 de mililitri de apă călduță. Am pus mai întâi drojdia și zahărul într-o groapă făcută-n făină. Am turnat o parte din apă în aceeași groapă și am presărat și puțină făină peste apă. Tot aici am pus și 20 de mililitri de ulei.
Într-un sfert de ceas s-a desfăcut drojdia și a început să crească. Am amestecat ușor făina cu apa aducând-o de pe marginile vasului spre mujloc apoi am turnat și restul de apă.
Am frământat aluatul moale timp de zece minute. L-am pus apoi sub un ștergar curat și l-am lăsat să dospească într-un loc ferit de curent, cam o oră.
Drojdia și timpul și-au făcut datoria.
Am amestecat bine cele două tipuri de brânză.
Am tocat mărunt câteva cozi de ceapă verde, puțin mărar și câteva frunze de ridiche. Le-am amestecat cu brânza.
Am pus puțin ulei într-un vas, să-mi fie ușor să ung tigaia cu pensula.
Am folosit pensula cu încredere.
Am întins aluatul în discuri mari cât o palmă (bine, puțin mai mari) în mijlocul cărora am pus umplutură (câte o linguriță plină).
Am fript plăcintele pe o parte și pe alta, doar câte un minut și un pic.
Am pus o farfurie peste stiva de plăcinte, să mă asigur că rămân moi.
Și cam asta-i treaba. Să fiți sănătoși.
aluatul nu se poate face si in masina de facut paine? Adica aparatul sa framante aluatul apoi scos si lasat sa creasca.
ba da. dar e mai fain cu mâna:)
Ajuta foarte mult la detensionat stari nevralgice si rezolva stari de nervozitate severa, dupa caz, se dubleaza cantitatea de aluat. Sau tripleaza. Juma de ora de framantat, lovit, impins, tras si strans pe aluatul ala si oricine se linisteste :)
victor, foarte corect:)
buna dimineata! drojdie uscata sau proaspata?
proaspătă. dar poți folosi și uscată.
si io fac astfel de ‘plashince’, doar ca din aluat fara drojdie, si le impachetez altfel,dar la final arata la fel ca ale tale.Compozitia o fac din ‘zamatisha’ cu sare, iar cei care o doresc dulce, dupa ce e prajita, se pune pe o farfurie, se desface si se pune zahar. is minunate! :D
Cum se impacheteaza placinta? Se aduc marginile spre centru sau se aseaza deasupra o alta foaie? Nu prea imi dau seama din fotografia finala
Se aduc marginile spre mijloc. Nefiind o plăcintă americană/franțuzească/anglisaxonă, nu se coace în tavă și ar fi nenatural să clădești foi.
La noi se fac placinte nedospite cu cartofi si cu varza acra, miam.
Daca le pui marar, cozi de ceapa, telemea si putina loboda se numesc varzare. In satul de bastina al mamei mele se fac placinte dospite (nu imi mai amintesc daca sunt umplute cu branza sau nu).
Inca o data, nu inteleg de ce tot trebuie sa ne punem cenusa in cap in legatura cu cat de grea si grasa e bucataria noastra. Toate bucatariile traditionale sunt intr-o anumita masura grase, tine de bunul-simt al fiecaruia sa le adaptam, stiind ca nu mai avem in fata noastra zile intregi de taiat lemne la padure/calarit/coasa/framantat un cuptor intreg de paine si spalat manual un car de rufe etc.
Nu ne punem cenușă nicăieri dar nici nu putem lăsa lucrurile așa:).
„Am întins aluatul în discuri mari cât o palmă (bine, puțin mai mari) în mijlocul cărora am pus umplutură (câte o linguriță plină).” Ai intins umplutura pe toata suprafata si apoi ai prajit? Sau ai mai adaugat alt aluat deasupra umpluturii si umplutura a ramas la mijloc?
Tragi marginile spre mijloc, acoperi umplutura, presezi cu palma sau sucitorul. Plăcinta se aplatizează, umplutura se distribuie.
Salve Adi! Abia astept sa o fac in weekend! Exact cum o faci tu! Daca imi dai voie o sa schitez pe paginea mea de facebook ingredientele; faptul ca tu esti principalul autor si o poza cu produsul final!
Multam fain! Toate cele bune!!!
Le-am facut! Dementiale, nu am apucat sa le las la racit ca s-au si epuizat
Intrebare de beginner care va face pentru prima oara o turta in viata lui. Branza ai intins-o si pe ea pe turta? Sau ai pliat turta cu branza in ea si iar i-ai dat cu facaletul?
pui brânza în mijloc, acoperi, apeși, ea se distribuie relativ uniform.
Strabunica mea, de pe langa Turda, facea asa ceva, ori cu branza, ori cu varza. Mereu m-am intrebat cum o fi facut cu aluatul. Multumesc pentru lamurire!
Vai ! mi-e o poftaaaaaa! deja salivez….serios….si sunt si insarcinata …..:d
dar nu e de la sarcina pofta :))))
Ce sa ne mai facem?
Adi, am facut si eu azi placinta codreneasca si vreau sa iti zic ca a iesit genial de buna, in ciuda faptului ca eu locuiesc in US si branza nu e asa de buna ca in Romania. Multumesc de retete si de tot ceea ce faci!
cum reusesti sa nu o faci sa se rupa cand o intinzi? Nu-mi iese:D . Am facut cu cartofi, branza si marar, iar din cauza cartofilor zdrbiti, nu piure, se rupea aluatul. Am tot „carpit” la ele pana le-am terminat :)
Felicitari pentru blog si pentru retetele traditionale care ne aduc in prezent copilaria traita pe langa bunici. Spor la toate!
La noi in familie aceste placinte poarta denumirea de placinte pe lespede,datorita lesoedei din fonta pe care sunt coapte. Sunt un deliciu, bunica mea face de fiecare data cand o vizitam.
Chiar avean in gand sa fac si eu aceste placinte, o sa le fac cat de curand.
Da si eu le fac, dar in momentul stivuirii ung fiecare placinta deasupra cu un amestec de smantana de casa fiarta cu unt si un strop de sare. Nom nom… delicioase.
Imi place numele la nebunie! Am avut placerea sa incerc niste ‘codrenesti’ o singura data, acum vreo opt ani, in bucataria unei doamne din Avram Iancu, Alba, numai ca ea le spunea ‘de lespede.” Never mind, au fost tare bune :)!
Excelenta d-le Hadean! Multam de reteta mai usoara. Aluatul a iesit f bine, in schimb am subdimensionat branza, asa ca am prestat si un soi de foccacia cu oregano si sare de mare. Sanatate si succes in noile proiecte!
am copiat si eu reteta , sper sa nu te ssuperi pe mine , e minunata , mai ales ca maine e sambata si merge facut ceva dulce , reteta e minunata , are sa imi placa mult , cand mai poti mai posteaza si alte retete asa de delicioase , iti multumesc din suflet ptr. idee si ptr. tot ce faci ptr. noi .
Bune de tot!!! Felicitari pentru faptul ca promovezi mancaruri romanesti autentice!!!
Cele m-ai SIMPLE SI BUNE placinte clasice ROMANESTI .Multumesc de readucere aminte .
Buna Adi!eu locuiesc la Paris si nu am telemea de oaie si nici branza de vaca ca in Romania, ce fel de branza asi putea folosi ca umplutura?Ms
Imi plac mult toate bunatatile propuse, de aceea multumesc autorului pentru efortul de a ni le prezenta. Mi s-a parut geniala ideea cu utilizarea frunzelor de ridiche (eu le „strecor” si in salate, pentru ca imi place mult gustul lor picant)
Si o intrebare legata de aceasta reteta: Ce fel de ulei se foloseste? Daca folosim ulei din samburi de struguri sau de palmier este OK? Eu intentionez sa fac aceasta placinta, dar umpluta cu varza, adica de post.
As aprecia mult si o eventuala reteta de pogace, pentru Revelion la munte. Multe multumiri!
frunze de ridiche ?
Si noi facem ceva de genul dar cand le umplem cu cartofi , pastram apa dupa cartofi si o folosim in loc de apa simpla. Rezultatul : Aluatul este mai elastic si mai usor de intins , mai ales dupa ce am umplut placinta.
Am vrut sa-i spun doamnei din Turda ca placintele de la noi care spune ea ca sint cu brinza sau cu varza se numesc palanete si se coc in cuptorul de piine
Si inca ceva sint atit de bune ca nu te poti opri din mincat.Se fac cu varza dulce putin calita in putin ulei si se spune putina sare si Piper.
La noi in Oltenia se fac si mai simplu,fara branza inauntru, dar tin loc de paine. Calde fiind, se desfac si se introduce branza. Se numesc cocoace, se coc pe plita sobei sau pe tava de tabla, fara grasime. Tot calde se ung cu unt/untura/ulei de masline si gem, sau cu usturoi si unt peste care se pune bulion sau rosii salicilat. Un fel de bruschete oltenesti.
Cele 15g de drojdie sunt suficiente pentru 1kg de faina? Cea uscata e ok, dar din cea proaspata merg cam 50g. Intreb, ca sa nu gresesc, caci maine vreau sa ma apuc de ele.Cred ca sunt delicioase.
ajung și 5 grame, cu un timp de dospire puțin mai mare.
placinte motesti super