Gulyas cu cartofi noi

Pentru că ne mai rămăseseră câteva sticle din vinul trimis de SERVE pentru vernisajul expoziției 18-55 și pentru că nu am vrut să bem vinul singuri ci cu prietenii, am inventat împreună cu Ioana un mic eveniment social cu ceaun în centru. Ne-am adunat aseară pe terasa Sun, la ștrand, am făcut/mâncat gulyas, am băut vin și am mai strâns niște bani pentru Alia. A fost o seară faină, relaxată. Relaxați am fost și noi, în ciuda norilor care spânzurau a ploaie deasupra Clujului (Așa cum fac și-n momentul ăsta). Dar nu despre relaxare vreau să vă vorbesc acum ci despre gulyasul pe care l-am făcut ieri și pe care l-am aromat altfel decât pe toate celelalte pe care le-am făcut până acum (și n-au fost puține în ultimii zece ani, credeți-mă).

L-am pornit așa cum fac de obicei: am pus trei scrijele de slană afumată în ceaun, am așteptat să se topească, am scos jumările și în untură am pus toate legumele: ceapa tocată, usturoiul zdrobit, morcovii rondele, pătrunjelul (rădăcină) și țelina, ardeii grași proaspeți și ardeii grași copți. Le-am sotat în propria lor apă, pe foc iute (untura trebuie să fie puțină, doar de gust). Fac asta pentru că legumele schimbă arome între ele și în plus nu se ard (ceapa-i sensibilă tare) și prin urmare nici nu avem arsuri după ce mâncăm. Gulyasul e o mâncare plină de forță, nu trebuie să fie indigestă.

Odată sotate legumele, am pus carnea de vită și am continuat să învârt în ceaun (am lucrat la trei ceaune ieri) cam un sfert de ceas. Am adăugat carnea de porc (pulpă, fleică degresată, afumătură) și după alte cinci minute am stins cu vin alb. E bun pentru aromă. Am acoperit legumele și carnea cu apă și am avut răbdare până au fiert.

Când a fost fiartă carnea, am adăugat cartofii noi, spălați bine (am lăsat coaja pe ei, că-i gustossă tare și e păcat să o arunci) și tăiați în sferturi. După ce au fiert cartofii am pus niște roșii gustoase și mărunțite.

La final am pus boiaua, sarea și un amestec de piper, chimen zdrobit în mojar și cuișoare. Și, îndrăzneală maximă, am făcut un amestec de ierburi proaspete – pătrunjel, tarhon și mărar – pe care l-am aruncat în ceaun odată cu o ceapă verde și un ardei gras tocate mărunțel, așa, să dea față mâncării.

Musai să vă spun: din când în când am recoltat grpsimea ce se ridica la suprafață, tot din rațiuni gastrice.

Le-am lăsat oamenilor libertatea de a-și aspri gulyasul după poftă, cu pastă de ardei iute ori cu ardei iuți tocați.

Am pus în blide și am mâncat.

Vinul a fost foarte rece și bun.

La urmă am numărat banii. Trei ceaune=300 de euro (plus cei depuși în cont, pe care nu i-am mai numărat). Să fiți sănătoși.

Tweet