ÃŽnapoi la ’90, în felul meu.

Am scris cândva despre diete. Aveți povestea mai jos. O postez din nou din trei motive:

1) Proiectul acesta e un pariu cu mine. Mă cunosc foarte bine, știu cum reacționez la efort, știu cum reacționez la mâncare. Prin urmare, oricât de bine intenționate ar fi sfaturile pe care le primesc pe net, le voi ignora, cu tot respectul.

2) Chinezu ne îndeamnă să punem povești pe blog. Asta e o poveste care-mi place. De aceea o postez din nou.

3) Sper că după ce se va vedea (din nou) părerea mea despre diete, cei care așteaptă să vadă aici rețete și programe pentru dietă, nu vor mai aștepta. Mulțumesc frumos.

Am citit o postare a Cristinei Munteanu, care vorbește despre dietă. M-a inspirat, mi-a deschis apetitul pentru scris, nu pentru scris despre orice ci despre scris pe exact aceeași temă. Acesta e motivul pentru care azi, în loc să primiți o rețetă fără secrete, primiți o poveste despre diete. De fapt, părerea mea despre ele. O dietă e cumva așa, ca o căsnicie (mă rog, poate fi și o relație liber consimțită, făr acte dar cu niște angajamente de ordin afectiv și moral). Îți schimbă viața. Te transformă din culegătorul de miere din flori care erai (vorbesc acum de pe scaunul masculului, mi-e greu să intru-n contact cu latura mea feminină zilele astea) într-un om responsabil și dedicat, serios, angajat și hotărât să facă relația să meargă în modul cel mai natural, firesc și liniștit cu putință. Sigur că lumea-i mare și plină de tentații. Oricând, pe drumul de la serviciu spre casă poate să-ți sară-n ochi câte o șăgalnică savarină, zâmbind cu toată frișca la vedere, din cine știe ce galantar. Oricând în timpul zilei poți să-ți oprești privirea pe rotunjimile unui jambon (mulți au căzut pradă vertijului provocat de curbele amețitoare) și ești tentat să-ți spui (chiar îți spui) că nările-ți larg deschise când treci pe lângă vânzătorul de shaorma înseamnă un flirt nevinovat și nimic mai mult. Ca în orice cuplu, poate apărea monotonia, rutina poate săpa la temelie și ești tentat să-ți înfigi dinții în sandwich-ul cu nice, crispy bacon al colegei de birou (ea are arderi intense și poate un ușor hipertiroidism, ori poate-i doar din zodia Scorpion și poate mânca oricât, orice). Dacă faci asta, dacă intri în cofetărie și iei savarina la plimbare ori o devorezi acolo, dacă-i ceri vânzătoarei doar trei felii subțiri de jambon, pentru de dimineață, ai pierdut. Dieta ta va simți că ai înșelat-o, se va supăra și va vrea să vă despărțiți definitiv. Iar tu te trezești cu hainele-n stradă, predispus la burtă și cearcăne. Ba mai mult, ca și cum fosta ta dietă ar fi bătut toba pe tema despărțirii voastre, toate celelalte diete se vor feri de tine și-ți va fi tot mai greu să-ți găsești alta.

Ce vreau să spun cu toată povestea de mai sus? Că dieta e de fapt doar o încercare de regăsire a echilibrului pierdut, pe de o parte a celui fizic, pe de altă parte a celui psihic, a confortului dat de gîndul că eÈ™ti bine, că eÈ™ti sănătos, că totul e în regulă È™i că strălucirea din ochii tăi nu-i de la alcool. De aceea e important să-È›i pui întrebarea “cum vreau să trăiesc de azi înainte?”. ÃŽndată ce ai găsit răspunsul, poÈ›i începe să mănânci după un program, să faci sport, să recapeÈ›i controlul asupra propriului organism. Ce să mănânci, cât, ce fel de sport să faci, câtă miÈ™care îți ajunge pentru a È›ine echilibrul între aport È™i consum? ÃŽntrebări la care vă poate răspunde un nutriÈ›ionist. Bucătarul din mine vă poate spune doar că toate mâncărurile îngrașă È™i, culmea, nicio mâncare nu îngrașă (nu, bigMac nu-i mâncare, vă rog frumos). Cum se poate una ca asta? Se poate, pentru că TU decizi cât mănânci, din ce fel È™i de câte ori deschizi uÈ™a frigiderului între orele 20 È™i 23. Să fii sănătos, dragul meu, să fii sănătoasă, draga mea. Cristina, mulÈ›umesc.

Alanis Morisette-Ironic

Asculta mai multe audio diverse

Tweet