Pe scurt, de Vineri până ieri

Dragii mei, bine v-am regăsit. Sper că sunteți sănătoși și cu voiță bună( așa zicea tanti Florica după ce termina de făcut curățenie-n unde lucram eu cu ani în urmă). De Vineri până ieri am făcut o mulțime de lucruri, unele chiar interesante. Mai întâi, m-am jumulit bine cu aparatul de bărbierit, înainte de a porni spre CityPlaza (Cluj Napoca), unde s-a petrecut un lucru de mirare, TEDex Cluj. Adică o reuniune pusă la cale de Lorand Minyo și Ștefan Teișanu (sigur, cu ajutoare, dar pe ei îi știu, pe ei îi pomenesc). Le mulțumesc mult pentru că m-au invitat. Să fiu unul dintre cei 99 de oameni din sală a fost un privilegiu. Am auzit lucruri interesante și am mai căpătat un strop de speranță. Poate-poate mai avem o șansă (detalii despre eveniment, aici, la pruncii TVDece).

No buuun. După asta, am dus maÈ™ina la “doctor”, pentru că se stricase. AÈ™a-i È™i azi, stricată (după ce am umflat 5 milioane jumate-n dânsa), iar eu , pentru că nu am avut încotro, doar promisesem, am urcat în trenul de noapte È™i m-am dat jos doar la BucureÈ™ti. Am parcat, ca de obicei, la Chinezu. Care mi-o lăsat lapte fierbinte pe aragaz È™i hrană rece-n frigider. Lucru bun, È™i era È™i mai bun dacă mâncam oarece, da’ io nu, că am treabă. Și când am treabă, nu mănânc până nu văd că-i pe drumul cel bun. AÈ™a că am executat un duÈ™ cu triplu tulub È™i dublu axel (de se scriu astea cu literă mare, iertare) È™i am luat-o uÈ™urel spre Verde Cafe. Cu inima strânsă, pentru că urma să execut acolo mâncare pe grătar, cu oaspeÈ›i mulÈ›i, iar în BucureÈ™ti ploua ca din găleată. Ei, am ignorat previziunile sumbre, m-am mai rugat o țâră la toÈ›i sfinÈ›ii È™i am purces la a cumpăra cele trebuitoare pentru Grill Brunch-ul de a doua zi. Am pus cărnăria la marinat, am confecÈ›ionat “bombele” cu tocătură È™i bacon (dacă le faci cu o zi înainte È™i le laÈ™i la rece peste noapte, aromele se întrepătrund într-un fel de nedescris în vorbe puÈ›ine, È™i-am promis în titlu că voi fi scurt).

A doua zi au apărut băieții de la Grillshop care au montat grătarele Weber în curte, printre tufele de trandafir, pe sub nuc și pe sub tei. Nu vă închipuiți ce țanțoș eram, înconjurat de gurile de foc. Ori poate vă închipuiți. În orice caz, trebuie să știți atât: am avut parte de oameni faini (30 de adulți și o grădiniță de copii),de atmosferă de familie, de vreme bună (până la urmă), de miros de grătare și mâncare pe săturate. Și de Alex Farca, de la Lumea Mare, pe post de ajutor de grataragiu. Chiar a fost de ajutor și-i mulțumesc pentru asta. Îi mulțumesc și pentru fotografiile pe care le veți vedea mai jos. Să fiți sănătoși.