Cei ce știu vor înțelege de ce am postat rețeta asta acum. Ceilalți vor aprecia, sper, un desert gustos, delicios de-a dreptul, pe care i-l dedic lui Eugen, pentru că și-a dorit ceva cu cremă de vanilie. clătitele bănățene au sos de vanilie, sos ce poate deveni cremă dacă-l lași pe foc două minute în plus. Dar până la sos mai e puțin, adică o întreagă suită de operațiuni simple, atât de simple încât și un copil de 10 ani le poate face. Iată:
Am nevoie de ouă. Unul pentru aluatul de clătite (am făcut 10 clătite mari), patru pentru umplutură și cinci pentru sosul de vanilie.
Pentru umplutură am folosit brânză de vaci, o jumătate de kilogram.
Pentru ca dulcele meu să aibă gust de vanilie am folosit zahăr vanilat după metoda Bourbon (îl țin în borcan închis ermetic, împreună cu câteva păstăi de vanilie). Șase linguri pline.
Trei căni de făină, pentru clătite.
Coaja unei lămâi a dat aromă și aluatului de clătite și umpluturii.
Am amestecat făina cu un pahar de lapte (250 ml), o pișcătură de sare, un ou, o linguriță de zahăr.
Pentru pufoșenia clătitelor am folosit apă minerală, tot un pahar. Dioxidul de carbon umflă și aerează compoziția. Nu folosesc bicarbonat, nu-mi place gustul și nu-mi place faptul că oxidează compoziția.
Am copt clătitele și le-am lăsat să se odihnească puțin.
Pentru umplutură am amestecat brânza cu patru gălbenușuri, o mână de stafide, trei linguri de zahăr și coajă de lămâie. am stors și zeama unei jumătăți de lămâie peste brânză.
Pentru sosul de vanilie am amestecat cinci gălbenușuri cu restul de zahăr vanilat și cu o cană de smântână dulce.
Am bătut albușurile adunate de la ouă cu o pișcătură de sare și o lingură de zahăr simplu, fără aromă de vanilie.
Am umplut clătitele și le-am rulat.
Am pus spumă de albuș peste fiecare clătită, am așezat clătitele într-o tavă și le-am vârât în cuptorul încins pentru patru minute.
Între timp am pus gălbenușurile bătute cu zahăr și amestecate cu smântână într-o oală cu fund dublu, pe foc mic. Am amestecat neîncetat până s-a îngroșat sosul (atenție, focul trebuie să fie foarte mic altfel puteți obține o omletă dulce). Toată treaba asta cu sosul poate dura 6-7 minute dar merită.
Cu puțin timp înainte de a termina sosul, am scos clătitele din cuptor. Spuma de deasupra se rumenise frumos.
Am mâncat clătitele cât încă au fost calde.
Să fiți sănătoși.
Sorry de intrebare, dar chiar ai pus masline….ca par stafide???
Atenți mai sunteți! Am corectat:-)).
Un desert care merita incercat in weekend. dar ai pus masline in clatite? aa ceva chiar nu am vazut. nu era vorba de stafide?(ca in poza asa arata)
eh, pe cand am scris comentariul, a venit si corectura. :d sa ne fie de bine cand o sa mancam :)
Pai eram bulversata….cu masline nu mai mancasem….si cum stiu ca vii cu ceva nou tot timpul….Sper ca nu te-am suparat!O zi buna!
Naina, nici vorbă de supărare. Uneori scriu noaptea și nu-s atent. Mă bazez pe voi în continuare:-).
Am pierdut faza cu măslinele :))
Asta arata ca citim si reteta (adica notam), nu numai savuram pozele…:-)).
Lucia, se pare că și eu:-)) (scrisesem “măsline” în loc de “stafide”). Pățăști.
Ioi , bombe calorice. Dar imi cam ploua in gura :)
Salut, cum spunea cristina, bombe calorice dar bune, o sa inlocuiesc branza pentru ca nu imi place prajturi, dar ce bine te-ai gandit, un sos de vanilie cu clatite, minunat, iti multumesc si sambata ma pun pe treaba pentru ca in timpul sapt ajung tarziu acasa si nu am timp. Multumesc Adi!
Cele mai bune clatite pe care le mananc is alea care le face sotia mea (exceptand cele facute de mama… shhh, ca nu vreau scandal :P)! :)
Fiindca te-ai plins de Martell-ul meu, ca-ti da dureri de cap, pentru reteta asta te imbii cu un Mojito, dar numai daca reusesti sa pui mina pe un rom cumsecade.
fiindca te-ai plins de martell-ul meu (desi nu stiu cum ar putea da batai de cap unui ardelean care “deschide” cu palinca), pentru reteta asta recomand un cocktail de vara cu rom. Dar numai si numai gasesti un rom ca lumea, iar atunci nu-l baga cu cola, ci macar fa un mojito
tare bune clatitele tale!
mmmmm… nu mai am liniste! le vreau!:)
Ionela, parcă zicreați că știți unde-i Clujul:-)
Maria:-_)
Adi, fa o fapta buna si invata-ma sa fac lapte de pasare.
Iti multumesc!
In rest, ca de obicei, o inspiratie. Bunica-mea face exact la fel umplutura la clatite :)
Deci, da! Mie mai îmi face mama din când în când de astea…şi mă omoară de fiecare dată. Bombe calorice, dulci şi incredibil de bune. Şi-s atât de aaaa…bune, că nu poţi să mânci numai una…Şi, pe măsură ce te umpli, îţi spui ceva de genul: “Bă, eşti plin. Ostoaie-te! Poţi şi mai încolo”. După care mai pui una în farfurie. Pfuuu! Greu. :))
Pingback: Adi Hădean | Praya Palazzo, boutique feelings
iui ce pofte ma apuca
yammmmiiiii
eu fac un sos mai simplu :-)
un plic de Pudingpulver – pe care nul fac budinca :-) punand mai mult lapte – iese ca un sos :-)
Adi , am incercat azi de Sf Valentin ( 2011 ) aceasta retzeta … am pus si niste felii de capsuni peste branza ….merci de idee ….au fost cele mai bune clatite ce le-am mancat pana acum …Happy Valentine`s Day !!!
De ce e numai buton de Like, nu si de Share? :(
Cele mai bune clatite din lume astea sunt!