Azi încep să-mi plătesc datoriile. Am postat acum câteva zile un joc. Participanții au câștigat câte o rețetă personalizată, bazată pe preferințele lor culinare. O să-mi ia ceva timp (cam o lună) să-i premiez pe toți, dar, nu-i așa, fiecare călătorie de 10 mii de kilometri începe cu un pas. Pasul de azi e pentru Dorian, care se dă în vânt după pastele proaspete. I-am făcut paste de casă, umplute cu gorgonzola, uite așa:
Am tăiat câteva felii subțiri din șunca de la tata.
Gorgonzola, ușor picantă (primit de la Emil).
Două ouă, de la găini crescute acasă, libere și hrănite sănătos.
La două ouă pun șase linguri de făină, umplute bine. Apoi frământ bine, adaug puțină sare și o lingură de ulei de măsline și mai frământ un mint.
Aluatul pentru paste nu are apă, nu are drojdie, nu se frământă mult. Trei minute ajung, altfel devine prea elastic și nu se mai întinde bine, se comportă ca un soi de cauciuc.
Pun sucitorul la treabă și întind o foaie subțire-subțire.
Tai pătrățele cu pintenul.
Pe fiecare pătrățel pun o bucată de gorgonzola.
Îndoi aluatul peste brânză și sigilez cu o furculiță. Dacă aveam chef să întind două foi, puneam brânza din loc în loc pe foaia de jos, așezam peste ea o altă foaie și tăiam cu pintenul triunghiuri ori pătrățele, zimții pintenului ar fi sigilat “pliculețele”.
Am lăsat pastele să se zvânte zece minute apoi le-am pus la fiert în apă cu sare. Au fiert 12 minute.
Pentru sos am pus șunca, pușin ulei și o rămurică de rozmarin într-o tigaie.
Puteam să fac un sos simplu din smâtnână dulce dar mi-am amintit că aveam în frigider un borcănel cu sos din mistreț și cerb, tot din Italia, ca uleiul și brânza.
Am pus pastele fierte peste sos și am pus tigaia pe foc pentru două minute.
Ravioli Dorian!
O mână de parmezan a completat povestea.
Sper că mușteriul e mulțumit.
Daca nu e multumit… poate altcineva sa se serveasca? O saptamana prolifica si cu rezultatele dorite!
mmmm…foarte misto!
arata bine…intrebare:pot sa fac si altfel de paste din aluat,nu?Fetita mea iubeste fonditele….
Elena… Daca nu e multumit, daca e multumit si f. multumit, eu ma servesc.
E mmm… E-……da- DELICIOS
arata delicios!
ce fotografii! la noi pe net mai rar atata bucurie si lumina.
o seara faina!
Mă bucur mult că vă plac fotografiile și rețeta:-).
Minunat! Ma tot gandesc de ceva vreme la paste facute in casa.. Nu stiu de ce ma asteptam sa fie vreo complicatenie dar acum cred ca o sa imi fac curaj! Super reteta!
:-D :-D :-D :-D :-D Multam’ fain, da, evident ca sunt multumit. Sosul ala tre’ sa fie demential…plus home-made pasta…all’uovo… :-)
Acum am ajuns acasa de la job, si…zambesc. Mersi mult!
Dorian, cu multă bucurie:-).
Inca nu mi-am facut niciodata paste acasa, mi le cumparam… Va trebui sa incerc, pana la urma nu poate fi nimic f. greu. Iar pt ravioli sau tortellini chiar n-ai nevoie nici de scule de taiat speciale, cum mi-ar trebui pt. fettucine sau paste gen spaghetti(lungi si egale).
E fain ca dupa o zi naspa la job, sa ma astepte o surpriza de-asta. :-D
Gata, tac.
P.S. Mai vreau concursuri :-))
norocos Dorian asta! tocmai speram sa refuze, cand…ma rog, treaca de la mine, pofta buna-i urez norocosului!si tie felicitari pentru poze, cuvinte si reteta!
arata super. foaia de paste o intinzi pe blat de marmura, vad. sau nu vad bine?
anadana:-)
adnana, nu e blat de marmură, am întins o foaie de copt peste blatul meu de lemn ca să nu am de lucru cu curățatul :-)
adi, încă o dată…. o să-mi stric vederea că mă uit prea mult la monitor din cauza reţetelor tale bestiale:) arată mirific şi fotografiile un festin vizual… mai nasol cu durerile de stomac provocate dar şi alea trec până la urmă. Să trăieşti!
Cat timp ti-a luat cu totul, dar sincer te rog! Hai sa vad daca imi permit sa ma apuc de asa ceva, sau raman doar cu privitul….
Irina, cam jumătate de oră cu tot cu fiertul pastelor, timp în care n-am făcut nimic:-).
multumesc, o sa incerc si eu asa :)
Hmmmmmm…………..gustos ,rapid ,si la indemina fiecaruia!
Nu am cuvinte…….mie imi place cu mult usturoi la gorgonzola!
Pingback: Adi Hădean | Paste de casă cu trufe