Am o prietenă care are un prieten. Prietenul are o mamă. Poloneză, ca tot restul familiei lui. Prin urmare, și prietenul e polonez. A descoperit colțunașii cu carne pe care-i fac în pub în fiecare joi. A realizat că-s pierogi pe care-i găsești peste tot în Polonia. Vestea bună e că i-au plăcut. Vestea și mai bună e că au mai mâncat din colțunașii mei și alți oameni care au avut legături cu lumea slavă (unul dintre ei mi-a spus că parcă ar fi făcuți de o mamă rusoaică) și așa am aflat că pierogi circulă sub denumiri asemănătoare ori foarte diferite prin toată lumea slavă, din Siberia până la Adriatica. Ceea ce îmi întărește convingerea că lumea asta-i un sat mai mare.Azi vă arăt cum puteți să vă bucurați de fantastica moștenire gastronomică deținută de popoarele slave. Sigur, doar o variantă de colțunași cu carne (puteți să-i umpleți cu orice, de la brânză, ficăței, măruntaie tocate, carne de vită ori de porc. Iată:
Pentru colțunași am nevoie de făină și ouă. Trei linguri de făină (sănătoase) la un ou.
Pentru umplutură am folosit sosul de carne rămas de la lasagna de acum două zile (l-am păstrat în frigider). Aceasta e rețeta sosului.
Colțunașii se scaldă într-un sos (nu-i obligatoriu dar mie îmi place) care poate fi făcut din iaurt, smântână ori roșii. Eu am ales roșiile pasate.
Usturoiul e important pentru că aromează sosul foarte plăcut. Și mai e și sănătos.
În Rusia ori Polonia nu folosesc parmezan la pierogi dar mie mi se pare un câștig așa că-l folosesc.
Acestea fiind arătate, să trecem la treabă. Mai întâi amestec cu o furculiță oul și făina. Presar puțină sare.
Adaug o lingură de ulei de măsline extravirgin.
Iau apoi pasta la frământat până obțin un aluat fin, nu foarte tare, ușor elastic.
Las aluatul să se odihnească zece minute apoi îl întind în foaie foarte subțire.
Tai discuri din aluat.
Pun umplutură pe fiecare disc.
Sigilez colțunașii după ce am îndoit discurile în așa fel încât să acopăr sosul.
Pun colțunașii în apă ce clocotește, cu puțină sare. După 12 minute sunt gata.
Sosul e ușor de făcut: pun în aceeași tigaie usturoiul tăiat solzișori, roșiile pasate, sosul de carne (două linguri) și parmezanul.
Pun tigaia pe foc și la primul clocot adaug pătrunjel tocat.
Pun repede colțunașii și-i las să fiarbă un minut împreună cu sosul.
La urmă presar parmezan peste colțunași.
Complicat? Ce credeți?
Gustos? Teribil, vă garantez.
Să fiți sănătoși.
ah! imi rascolesti toata copilaria… mama mea e un pic “din lumea slava”, e ucraineanca traita insa aici. ne facea tot timpul ceea ce la noi se cheama “chiroste” si erau dulci…
ia sa aprofundez si eu lumea slava…
uite ce dimineata frumoasa mi-ai facut! :)
iti foarte multumesc!
Marius, vezi ce mică-i lumea? :-)
Yummyy!… dar la aluat n-ai pus niciun pic de apa?
Sys, nu e nevoie de apă.
n-ai vrea sa iti pui si tu abonarea la comentarii pls pls pls
uneori mai aruncam pe-aici intrebari si ar fi util.
da, lumea e mai mica decat credeam. tot timpul ma surprinde asta…
Marius, habar n-am despre ce vorbești dar o să discut cu departamentul tehnic:-)).
Mama polonezului meu ar zice: doskonale! (fantastic!)
P.S. Stiu din sursa sigura:)
Asteptam si alte feluri de mancare din lumea slava! :)
Delia, :-)
Adi, o rugaminte foarteeeee mare… pune un buton de “forma printabila” … ca imi e greu sa fac drumuri din bucatarie pana in camera, sau sa stau sa editez eu in doc :d
Dane, vedem ce se poate face:-)
Pingback: Tweets that mention Pierogi | Adi Hădean -- Topsy.com
Adi cam cati coltunasi ies din acest aluat ca sa imi dau seama pt cate persoane este. Mersic.
Adi,arata minunata mincarica asta.Am si eu formele acestea aduse de cineva din polonia,dar le-am tinut in dulap.Mersi de reteta.Pozele tale arata yammy.Un weekend placut!
Ai făcut pierogi sau pirojki sau colţunaşi şi au ieşit ravioli. Sau bao, că au şi chinezii colţunaşi :) Cum bine spuneai, lumea e un sat mare.
Lucia :-))
Paradis, dă formelor un rost pe lume:-).
Bianca, din 2 ouă scoți 12-14 colțunași. Mie îmi ajung 4 (și-s destul de mare).
par delicioase
Adi….de ai sti de cand cautam reteta asta….ioiii Doamne!Mi-ai facut seara superba!:)
De astea mancam la bunica mea de la Dorohoi , ea facea de astea , cu branza la interior si ni le dadea presarate cu zahar tos , de crantanea intre dinti , o nebunie….si,culmea asemanarii , bunica mea le spunea PIROSTI , cu sh….Extraordinar!
Multumesc de reteta!:)
Ana-Maria, cu plăcere:-)
Si mie mi-a ramas carne de la lasagna (care a fost absolut delicioasa, multumesc inca o data de reteta), asa ca azi e randul pierogi-lor.Revin mai pe seara cu impresii.
Vertange, te rog:-)
La noi în Bucovina se numesc ”piroști”. Cu brânză, cu magiun de prune sau de mere, sau, cum le faci tu, cu carne. Ce mică e lumea, da.
Gabriela:-)
Unde zici ca se pot manca pirogi in Cluj ? :)
Ii faci doar fierti sau si prajiti ?
Am aflat intre timp :)
Adi, petrecandu-mi ultimii 17 ani din viata langa un polonez veritabil am mancat pierogi de toate felurile. Cu tot felul de umpluturi. Dar dintre toate retetele pe care le-am mancat cel mai mult mi-au placut cei cu varza acra si manatarci. Sau hribi, sau cum vrei sa le spui. Mortali!Si cum stiu de undeva ca-ti plac ciupercile…
Dar parca cei mai des mancati sunt cu branza. Branza de toate felurile si formele si cartofi. Cartofi pireu la care se adauga branza de care-ti place. Se fierb in apa. Se rumeneste niste ceapa in unt sau in grasimea de costita topita si dupa ce s-au fiert pierogi se rumenesc si ei doar un picut impreuna cu ceapa. Se servesc cu un pahar mare de kefir, lapte batut, sana, ce place omului mai mult. Sau se pot servi cu bors de sfecla strecurat. Un deliciu. Trebuie sa incerci si asa.
Dana, ce ți-am făcut? :-))Minunat ce spui tu aici:-)
M-ai facut sa mor de pofta! :D Asa pierogi frumosi ai facut ca te-ar invidia orice poloneza. Iti spun sincer. Si sa sti ca eu nu am facut niciodata ca facea mama soacra sau comunitatea poloneza din Michigan. Dar pierogi tai sunt asa de aspectuosi ca am sa-i incerc si eu. Mersi frumos de reteta.
Cu plăcere, Dana, eu îți mulțumesc:-).
Buna ziua, Adi! Foarte buni coltunasii tai, ti-am urmat reteta, doar ca i-am umplut cu ficatei. Si am primit o gramada de laude pentru ei! :)
Numai bine si multa inspiratie in continuare!
adi, cred ca gospodinele stau cu laptopu sau iphonu in bucatarie, cu blogul tau deschis.. rad eu rad, imi vine mie randu…
Pingback: Tweets that mention Adi Hădean | Pierogi -- Topsy.com
Pingback: papa bun-aluat | Mariloco's Blog