A fost odată un porc. Ieri și-a împlinit destinul, firește, devenind o delicioasă friptură la tavă. Drumul n-a fost ușor și a fost nevoie de sacrificiu din partea lui dar în cele din urmă am avut cu toții parte de un final fericit (nu-s sigur în cazul porcului dar pentru mine, Raluca și Tito bag mâna-n foc). Nu o să vă spun toată povestea, mă voi rezuma doar la finalul ei:
Am adunat ingredientele: felia de porc (e de fapt o halcă dotată cu șorici, grăsime și os), un păhăraș de brandy, o lămâie verde, o bucată de gorgonzola și…
…câteva mirozne în mojar: usturoi, piper, chimen, ulei de măsline extravirgin, ardei iute și sare.
Am pus carnea într-o tigaie antiaderentă și am rumenit-o ușor pe fiecare parte.
Am aromat-o cu brandy și am ținut-o pe foc până când acesta s-a evaporat (un minut).
Am zdrobit bunătățile din mojar și le-am trasnsformat în pastă. Am întins pasta peste carne…
…am pus-o într-o tavă împreună cu câțiva cartofi tăiați în sferturi (pe care i-am stropit cu zeamă de limetă) apoi am dat tava la cuptor. 45 de minute la 180 de grade Celsius.
Cu cinci minute înainte de a scoate carnea din cuptor, am pus smântâna dulce în tigaie. Impreună cu ea, brânza și nimic altceva. În două minute am obținut sosul gorgonzola.
N-a fost un prânz rău.
De fapt, a fost un prânz foarte bun și a rămas carne și pentru niște sandvich-uri pe care le-am mâncat azi la micul dejun.
Sosul gorgonzola s-a potrivit bine cu cartofii copți iar carnea cu niște hrean pe care l-am găsoit în frigider.
Să fiți sănătoși.
Mi-e foame.
Elennuka, se intimpla:-). Andrub, e din pulpa si avea cam 1,600.
Ooofff….iar sunt la servici, iar mi-e foame….iar intru pe blogul tau. De ceeee???. Felia de porc din ce zona a porcului e? Cred ca a avut mai mult de un kg. Asa e?
Excelent…
Iar sosul de gorgonzola e asa cum imi place sa desfat io carnurile indiferent de provenienta sa……
Gata ma apuc de prestat un pui….
Sa vedem ce iese….
:)
Jenika, baftă :-)
Îmi place foarte tare cum faci pozele. Eşti cam singurul care denotă atât respect pentru propriile reţete. Bravo. Cu porcul nu mă omor, dar arată foarte apetisant ce ai pus tu acolo. Eu am făcut nişte vărzări. Hai să văd dacă ştii ce sunt alea:)
şi nu trişa să dai search pe google, da?
Rox, mulțumesc (am văzut poze foarte bune la alții, poate și din acest moti mă străduiesc să-mi iasă, oricum, nu le prelucrez ulterior, cum ies așa le las) :-). Cât despre vărzări, le cunosc de mic deși nu le spuneau așa neamurile mele din Maramureș (bunica din partea mamei ne făcea uneori, când cocea pâinea în cuptorul din curte):-)
dar cum le spuneau? eu le mai ştiu şi de pupi cu varză.
pupti.
cu curechi.
cu ţ?
Roxana, din păcate, alfabetul limbii române e lipsit de semnul moale, cum e cel chirilic, din acest motiv nu pot reproduce în scris graiul ardelenesc:-)
De acord cu tine, Adi. Şi eu zâmbesc melancolic de câte ori mă gândesc la tot ce ţine de tradiţia ardelenească. Am pus şi la mine pe blog reţeta. Mie mi-a plăcut cum au ieşit.
Rox, vin în vizită:-)
:) pun repede de un vin fiert de buturugă:)
Uuuuf ! Iar mi-ai deschis un apetit… Voi încerca reţeta asta pentru masa de Crăciun, şi mă voi lăuda că m-a învăţat Maestrul…
Salutări pofticioase din Bucureşti ţie, Ralucăi şi mititelului patruped.
Matilda, salutăm cu drag de la Cluj spre București:-) (și nu mă mai numi maestru, calea până acolo e lungă, sper să am vreme să o parcurg) :-).
S-ar parea ca intre Maramures si nordul extrem al Moldovei nu-i o distanta asa mare :) varzarile sunt la noi placinte (placinta adica poale’n brau, nu chestia aia mare ca o rulada ce se vinde prin magazine) facute cu “curechi”
Cip, practic nu-i distanță mai defel.-)
Sunt din Mures, nu prea pot sa-mi fac timp la bucatarie dar sit-ul tau ma face sa trag de timp si sa pregatesc din multele preparate care le-am vazut aici. Tine-o tot asa
Claudiu.-)
Deci, domnule Hadean, draga Adi, om bun… Asa ceva gustos n-am mancat de multa vreme. Sunt un gurmand si jumatate, imi plac combinatiile la mancaruri, dar porcul cu sos gorgonzola mi-a intrecut orice asteptari. Culmea e ca l-am facut in premiera taman cand aveam si invitati, fiind un pic reticent la toata combinatia din final. A fost un deliciu total si n-a mai ramas nimic din tot ce am gatit. Multumesc pentru retetele oferite. Mai trec pe aici!
P.S. Am facut 2 felii maricele de jambon si n-am fost decat 3 guri flamande :)))
Silviu, felicitări, să vă fie de bine:-)
Multzam Adi, acu fac trufele de cioco. Pacat ca nu-s cantitati… Deocamdata curge tot…
porc-dulce, cu grasime si sorici-si mai dulce, data fatza si la cuptor, cu ulei si mirodenii, tot dulce, cartofi copti tot dulce, ai mai pus si branza ce era in plus maxim acolo, absolut in plus, avand smantana dulce si gust piscator peste atata dulce si gras, ai pus si hrean, maxim mi-ai dat frateeeeeee, ce zici de un demiglass scazut tare, cu ardei copti in ulei, si trasi, ceva miere, scortisoara, balsamic si ceapa marinata, mai merge ai, nu tre sa bei 7 kile de vin sa-tu pita narile cand ragai, de la branza