Aseară am construit la foc mic (dar cu accente zglobii) un bogracs, un gulyas la ceaun de fontă, în grădina prietenilor noștri, Adina și Andrei. Grădina e în spatele casei, casa e în Sânmartin, între Oradea și Băile Felix. Știu că v-am mai arătat rețete de gulyas dar nici măcar una dintre ele n-a fost ca asta. Am făcut gulyasul doar din carne de vițel, așa cum făceau păstorii din pusta Ungariei, am pus în el roșii de grădină și vin, așa cum pun o seamă de unguri cu care-s prieten, am pus chimen din belșug și gălușcuțe din făină și ou. Cam așa s-a petrecut povestea:
Morcovi, ceapă,țelină, ardei gras, pătrunjel (rădăcină), usturoi, gulie.
Roșii proaspete, din grădină.
Pulpă și antricot de vițel, bașca un ditamai osul, pentru gust bun-bun.
Aproape un kil de vin roșu, bun.
Am călit legumele și le-am lăsat apoi să fiarbă în vin.
După ce a scăzut vinul, am pus carnea. Am acoperit-o cu apă abia după ce s-a pătruns bine.
Am avut nevoie de lanternă pentru a nu pune cartofii (abia după ce carnea a fost fiartă bine) și roșiile (abia după ce au fiert cartofii) pe lângă ceaun. tot cu ajutorul ei nețărmurit am pus și condimentele, respectiv gălușcuțele din făină, ou și ulei. Condimentele au fost: sare, piper, chimen, cimbru.
Apoi am mâncat.
Sigur, cu ardei iute și smântână.
Da, asta-i adevaratul gulyas, de la mama lui; cu galuscute de faina , vin, etc; numai chimen nu pun, ca nu-mi place deloc; cimbru, da; cred ca a iesit minunat.
Tot gulaș am făcut și eu Vineri – nu știu cum ne nimerim așa, nu-i prima dată :-).
A fost pentru prima dată când nu am pus ardei/gogoșari sau tomate de vreun fel. Am sărit și peste chimen și cimbru, punând doar dafin și nițel piper negru.
În rest, am pus două plicuri de boia pentru că așa zicea rețeta după care m-am luat. Carnea a fost de vită, dar am călit totul în untură de porc.
Tot ea, carnea, tăiată cubulețe de 2 cm, a zăcut cu boiaua și ceapă, la foc mic, fără apă – cam o oră. de-abia după o vreme am pus apă și sare mai multă.
Eu căutam gustul special al gulyas-ului ce l-am mâncat în Budapesta azi vară.
Deși sceptic inițial cu privire la rezultat (come on, am scos tot ce era mai aromat din gulaș) rezultatul a fost fantastic: un gulaș în care se simte o aromă incredibilă de paprika, ceva magnific!
L-am tras și în chip: http://twitpic.com/kw8wn
Rețeta unguroaicei care mi-a sucit mințile să fac gulașul din poveste: http://homepage.interaccess.com/~june4/goulash.html
Sys:-), bun si fara chimen.
Emil:-) sa-ti fie de bine:-)
e bunnnnn….
Pozele postate si retetele arata extraordinar, ca de obicei! Chiar daca nu o sa am acces la internet decat la sfarsit de saptamana, o sa fiu cu temele facute :-) Recapitularea e gata si e clar : am parte de o ploaie torentiala in gura :-))
Lili:-)
Dora, multumesc:-)
Noroc ca acum am mancat…altfel fugeam pina in Sanmartin…..
Nu de alta dar am auzit ca…nu ati spalat inca ceaunul !!!
De vin zau ca nu am stiut.
Sidy, nu l-am spălat, l-am lins:-))
Nu se schimba gustul legumelor in atata vin?
Claudia, ba da, asta e ideea cu gătitul, să schimbi gusturile:-). Glumesc (puțin). Se schimbă, desigur, dar în bine:-)
Imi ploua in gura dupa un asa meniu.Pofta buna tuturor celor cel fac si il mananca.