Mi-am permis să englezesc titlul postării de azi pentru că mi-a plăcut jocul de cuvinte ieÈ™it din alăturarea orezului cu galbenul auriu al mierii proaspete ce umple È™i înconjoară o bucată de fagure (pe care am mestecat-o ieri È™i la care încă mă gândesc). Aseară, la capătul unei zile de gătit intens È™i cocoÈ™at/cocoÈ›at peste masă cu aparatul foto la ochi, m-am relaxat făcând…mâncare. Trebuie că-s defect. Aveam ingredientele potrivite pentru un desert È™i, frustrat probabil de faptul că de o lună È™i mai bine nu am prea gătit decât cărnării È™i legume în diverse combinaÈ›ii, am trecut la construirea unui dulce-dulce pe care-l È™tiam din copilărie dar pe care l-am “desenat” de data aceasta folosind alte “culori”. Iată despre ce e vorba:
Am avut nevoie de o cană și jumătate de orez.
Am pus orezul în lapte dulce (trei căni) apoi, cu tot cu lapte, pe foc.
Am pus apoi în oala cu lapte și orez: miere (nu cu fagure, nu m-am stricat la cap), scorțișoară, anason stelat și stafide.
Apoi, până a început să fiarbă, m-am ocupat de fagure. Atât a rămas din el, poza asta.
Am lăsat orezul să fiarbă pe foc mic mai bine de un sfert de ceas. De fapt, aproape 25 de minute. Am amestecat mereu pentru că avea tendința de a se prinde de oală (asta se traduce prin afumare și stricarea gustului). După ce a scăzut laptele și a format un înveliș cremos în jurul boabelor de orez, am transferat desertul din oală într-o farfurie.
Dacă nu mă înșeală memoria, a fost foarte bun.
Chiar și după ce s-a răcit puțin. De fapt, după ce se răcește de-a binelea, merge perfect cu frișcă proaspătă și sos de ciocolată.
Si eu care căutam o reÅ£etă de ardei umpluÅ£i. Uof…
Cinste tie si pt. premiu si pt. tot ceea ce faci de ne indulcesti sufletele .
nina, poate săptămâna viitoare:-)
ilink, mulțumim, mulțumesc.
Mmmmm…foarte bun trebuie sa fie!
Nu o sa treaca mult si o sa-mi fac, mi-e o poftaaaa. Merge si fara anason?
Si eu ador fagurele. Cand pun mana pe asa ceva, nu mai ramane nimic :D
Dora, sigur că merge fără anason. E o aromă în plus pe care am avut-o la îndemână, atâta tot:-)
Mie-mi place tare mult aroma de cuisoare. Am la indemana si cred ca o sa le folosesc.
prietene,ai primit pozele?
dane, am și pus una pe contul meu de twitter.
http://twitpic.com/i1uv4
dacă mai ai asemenea trofee, mai trimite-mi, fac o postare in week-end pe tema asta. da-i adresa mea lui dani, am văzut că are și el câteva capturi:-)
Mmmm deja ii simt gustul…si cand ma gandesc ca am un borcan mare si plin cu fagure in camara :)))
Buna Adi, eu sunt noua la tine in vizita, dar mi-a placut pe loc tot ceea ce am vazut. Eu sunt tare gurmanda, si momentan ma incadrez in 50 kg (la 26 de ani).
Vreau sa te intreb daca nu cumva este periculos sa supui mierea la temperaturi peste 80 de grade, pentru ca se descompune in ceva toxic – eu asa am auzit. Exista acest pericol la retea data de tine?
Andreea, bun venit. ViaÈ›a în general e o boală din care nu scapi, oricum te duci :-)). E la fel de periculos ca mâncarea zahărului ars. Dacă adaugi o substanță rece într-un mediu care fierbe, temperatura mediului va scadea È™i va urca la loc destul de lent (sigur dacă păstrăm proporÈ›iile, pentru că e anormal să presupui că un cub de gheață poate răci Soarele). Să adaugi miere într-un preparat care fiarbe nu-i periculos, nu mai periculos decât să mănânci multă miere proaspătă. Să pui mierea în ulei încins poate fi periculos dar nu văd de ce ai face asta:-). Trebuie să È™tii că TOATE alimentele, fie ele de origine animala sau vegetală, conÈ›in compuÈ™i toxici, absolut toate. Din fericire conÈ›in È™i elemente care atenuează acÈ›iunea toxinelor ori elemente care în reacÈ›ie cu organismul uman conduc la anihilarea ori eliminarea aproape integrala a toxinelor. Pe de altă parete, e importantă cantitatea. Știm cu toÈ›ii că mărul e un fruct bun care conÈ›ine antioxidanÈ›i È™i vitamine. Mărul conÈ›ine È™i pesticide naturale care ar putea să te afecteze dacă ai mânca să spunem…cinci kilograme de mere în fiecare zi, timp de două luni, lucru puÈ›in probabil.