Ieri căutam cu disperare piept de rață pentru o rețetă (de fapt două). Nu am găsit în marile magazine din Cluj, nici măcar în cele în care până mai acum câteva zile se găsea. Mi-am amintit de unde am cumpărat rața pentru campionatul de gătit și am sperat să găsesc acolo piesele de care aveam nevoie. Le-am găsit dar erau la rață. Am luat-o cu totul, ce era să fac? Am făcut ce aveam de făcut cu pieptul și am rămas cu pulpele și o carcasă pe care o voi transforma într-o supă (când i-o veni vremea). Ce să faci cu două pulpe de rață? Posibilitățile sunt multe. Eu am ales varianta cea mai rapidă. Iată:
Pulpele:
Un castravete, un ardei gras, o ceapă verde, o bucată de varză albă și câteva ciuperci. Toate astea însoțesc rața în călătoria ei spre Asia (da, destinația finală e un pustiu de mâncare inspirată de aromele Asiei).
Am dezosat pulpele.
Am încins uleiul în wok-ul pe care mi l-a împrumutat Mircea Groza “pentru un an-doi, să mai exersezi”. Am pus rața la fript.
După un minut am aruncat în wok și legumele tăiate în bucăți mari.
Am pus și singurele mirodenii folosite la mâncarea asta: o stea de anason și alte câteva semințe de anason obișnuit.
Ciupercile mici au rămas întregi, era păcat să le mai tai. Le-am pus împreună cu celelalte bunătăți din wok și am scăpat și două linguri de sos de soia.
Totul a durat cinci minute fără câteva secunde.
Poate ar merita să încercați. Dacă nu aveți rață încercați cu pui sau curcan.
A durat mai mult să mănânc decât să prepar. Ceea ce nu-i rău.
Să fiți sănătoși, să aveți ocazii și să profitați de ele.
cum sunt amator al mancarii chinezesti, urmatoarea reteta orientala va fi asta ;)
Pingback: Tweets that mention Râu, rățușcă… | Adi Hădean -- Topsy.com
nu-i rau deloc, ia sa vedem ce-mi iese mie. :D
Cândva am încropit un sos acru-dulce din zeama de varza si miere, pe cuvântul meu de bucatareasa cosmopolita ca merita încercat:)
Trebuie sa recunoasc ca nu am mancat niciodata carne de rata…parca ma tem sa o incerc.
Carnea de rata e foarte gustoasa, merita incercata!
Claudia e foarte buna e carnea de rata, de fapt eu nu fac nazuri la carne
Poate am sa incerc odata daca e bine gatita…ultima data am mancat ficat de gasca si atunci am crezut ca voi lesina…de rau :))
Antoaneta, o să probez:-)
claudia, înfrânge-ți teama:-)
lili, așa trebuie, să nu faci nazuri:-)
Am performat acu’ ceva vreme raţă umplută cu orez. O belea! :)
Eşti tătuţul halelii cu beţigaşe! :)
Hai, că până aci a ajuns aroma! :))
Adrian, asta mă bucură:-)
rata e superbuna…si mie imi place sa o prepar si apoi sa o savurez…pacat ca e destul de piperata … la pret…
Pingback: Asiatice ori de pe acolo | Adi Hădean
Cand ai dezosat pulpele ai pus si grasimea la prajit?
Cristina, da:-)