Mălaiul dulce e prăjitura pe care ne-o făcea uneori bunica, la țară, unde nu găseai prea multe lucruri în vremea copilăriei mele și unde, pentru că acolo s-a născut veșnicia, lucrurile se schimbau greu iar fasoanele culinare noi, moderne, nu prea pătrundeau. Prăjitura asta din mălai a ajuns la noi odată cu pâinea din mălai, cam pe la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare (Europa a început de atunci să beneficieze de isprava lui Columb și Americile au început să “beneficieze” de bolile Lumii Vechi). O făceau amerindienii, o mai fac și azi. La noi, o făceau bunicile și mamele de la sate și unele încă o mai fac. Rețeta pe care v-o arăt azi am primit-o de la Rora și Dora din Hida (Sălaj) și a fost confirmată de mama, care-i din Maramureș. Iat-o:
Ingredientele: două căni de mălai din cel fin, nu din cel grisat (vrem să facem o prăjitură, nu o mămăligă), o cană de griș (a apărut în poveste mai spre zilele noastre, afânează compoziția – în vechime nu se folosea), o cană de făină de grâu, albă, un plic de praf de copt (nici ăsta nu se folosea pe vremuri dar azi nu ne plac lucrurile prea îndesate), 100 de mililitri de ulei (putea fi grăsime topită dar nu încinsă), o cană de lapte (250 ml), o cană de lapte prins (eu am folosit iaurt), o cană de zahăr și trei ouă (în rețetă erau doar două dar m-am simțit generos).
Prafurile, dragele de ele.
Gălbenușurile și albușurile se separă. Gălbenușurile se freacă cu zahărul…
…apoi se amestecă cu celelalte ingrediente (zahărul meu stă într-un borcan închis ermetic împreună cu două păstăi de vanilie, e deci aromat, dacă nu aveți așa ceva la îndemână, folosiți și două plicuri de zahăr vanilat după metoda Bourbon, adicătelea ceva mai natural și simțitor decât zahărul vanilinat, adică aromat cu vanilină de laborator)
Albușurile se bat spumă și se amestecă în compoziție cu grijă, să rămână oarece aer în cocă, să obținem o prăjitură cât de cât pufoasă.
Compoziția se toarnă într-o tavă în care ați întins o foaie de copt.
Așa arată după 22 de miute la foc mediu (150-160 de grade Celsius)
Nu avea nevoie de decor dar m-a lovit pe mine talentul și am topit niște zahăr într-o tigaie…
…am pus zahărul topit pe o foaie de copt și am mâzgălit cu un bețigaș. Apoi a venit Raluca și mi-a făcut niște Sori și o Lună plină.
Așa arată mălaiul dulce.
Zic eu că nu-i rău, pentru prima încercare.
Ieri am mâncat o jumătate de tavă, în doi.
Ce a rămas pe azi, voi împărți. Nu din generozitate, nu, vreau să mă dau mare.
il facea bunica, il face si mama din cand in cand. ;) un deliciu cu aroma de copilarie!
marius, mă bucur că nu se pierde:-)
Cat de simplu pare, arata foarte bine iar de gust nu mai zic, din moment ce a trecut asa de repede. :)
Un deliciu de prajitura ,sa tot mananci asa ceva e o mnunatie nasa mea de botez imi facea in copilarie, acum ce am citit-o la tine am sa o fac si eu .
Ps. Ea o stia de la soacra ei de prin partile Brasovului .Acum o sa o copii de la tine.
claudia, e simplu, aici e frumusețea:-)
ilink, așa să faci:-)
Ei, asa ceva n-am mancat, tre sa recunosc, dar nu e tarziu; sunt tare curioasa ce iese; azi am facut mancarea ta cu jumeri de ieri, ca m-am gandit toata ziua la ea; desi aveam mancare pregatita, i-am facut pe ai mei sa astepte sa fac capodopera, ca daca nu, simteam ca mor; am servit-o cu ceapa rosie, ca noi la putine mancaruri nu mancam ceapa; a fost grozav!
Sys, să vă fie de bine:-). Mălaiul dulce e o experiență care trebuie trăită:-)
Asta n-am mancat nicodata, da nu-i timpul trecut. Sa vedem ce-mi iese. :)
Zau ca n-am savurat asa ceva niciodata !!! Dar dupa cum spui tu Adi “…Mălaiul dulce e o experiență care trebuie trăită…”promit ca am sa incerc si eu reteta !!!
Pentru mine este o prajitura cu gust de copilarie asa ca multumesc din suflet Adi.
zumzetta
P.S. Metoda cu zaharul vanilat o folosesc si eu si cred ca e o idee grozava.(tot de la tine preluata):)
Doamnelor, vă mulțumesc pentru vizită și vă poftesc să încercați:-).
Vai Adi, imi lasa gura apa…vin maine la Cluj sa mananc malai…e buna ideea cu zaharul si pentru alte prajituri…merci…
Lili, nu mai apuci, s-a terminat:-)
A iesit excelent si arata demential! Mi s-a facut o pofta…
Sa va fie de bine!
Dora, mulțumesc și mulțumesc Rorei pentru rețetă:-)
si ai aparut in Cancan http://www.cancan.ro/2009-10-01/Malai-dulce-desert-rustic.html
robert, știu, mulțumesc:-)
Buna…iti citesc blogul si invat multe din el. Insa m-a revoltat asta
http://www.cancan.ro//2009-10-01/Malai-dulce-desert-rustic.html
Au furat cu nerusinare…inclusiv pozele si nici macar nu au avut bunul simt sa precizeze sursa…Banuiesc ca nu e prima data cand se intampla…dar poate totusi vrei sa stii…
In alta ordine de idei, apreciez tot ce ai construit aici pe blog si tot ce pregatesti este delicios.
adi, de ce nu apare si numele tau prin cancan?
Alexia, Sabina, am postat pe blog despre înțelegerea mea cu Cancan
http://adihadean.ro/2009/08/cum-apar-eu-in-cancan/
Cancan NU A FURAT nimic de la mine. Apreciez totuși grija voastră și mă bucur că am cititori vigilenți :-). E adevărat, persoana care a postat rețeta mea pe site a uitat sa puna și datele mele dar sunt convins că a fost o scăpare și că se va rezolva repede. În ziar (ediția tipărită) rețata apare cu poza mea și cu datele de identificare:-).
In cazul asta m-am alarmat degeaba…Insa stiu situatii multe in care anumite ziare sau revista “uita” sa precizeze sursa de inspiratie, mai ales cand e vorba si de poze…Daca e totul in regula atunci ma bucur…Nu sunt fan al ziarului can can…
Alexia, :-)
Adi…deci pina la urma tot in Cluj locuiesti nu la Oradea….ca deja m-am zapacit !!!
Eu m-am trezit peste noapte in Gazeta de Sud a oltenilor …. si cu chiu cu vai cu interventii am reusit sa-i fac sa stearga pozele retetelor. Ii urasc pe cei care fura, de aceea sunt cu ochii in patru …
Sidy, e Cluj:-)
Sabina, apreciez:-)
Gata Adi…l-am facut si eu si a iesit minunat !!!
Pe jumatate , cat era fierbinte, am rasturnat o canita de sirop de zahar cu rom….
Stii cine l-a apreciat cel mai mult ? Nepotelul meu….
Multumesc de reteta ! Am sa o repet si alta data !
Sidy, mă bucur. Ideea cu însiropatul e foarte bună, mălaiul dulce chair cere asta:-). să-ți trăiască nepoțelul .-)
Pingback: Alina Manole » Blog Archive » Blog-culinarul lui Adi Hadean
Am mancat prima data malai dulce facut de tine si e exceptional! Am facut si eu acasa dupa reteta ta, dat n-am avut numai malai din ala ambalat de la supermarket care e macinat mai mare si nu a iesit asa bun ca al tau…:(
keep up the good work!!
Anca, eu zic să mai încerci:-), găsești mălai extrafin și la supermarket:-)
Desi locuiesc in Germania de ani buni, cotrobaiesc din cind in cind prin internet
prin actualitatea romaneasca. Asa am dat din intimplare de reteta de mai sus,reteta care mi-a reamintit de anii copilariei – deja am pentru anul asta 63 de ani – si mi-am convins consoarta sa o faca. Si pentru ca a durat cam mult pina am convins-o, (am reteta de la tine, Adi, din 5.12.2009 ) am luat chiar parte la pregatire !!! Eu zic ca in baza retetei se mai poate folosi si suc de lamaie si coaja rasa de lamaie, ce zici ?!?
Multumesc pentru reteta, a fost foarte buna, dar o vom mai incerca si in varianta cu ingrdientele mai sus pomenite
Esti bun, amice, bravo si la mai mare !!!
Bogdan, mulți ani cu bucurie îți doresc:-). Mă bucur că rețetele pe care le postez aduc zâmbete și amintiri plăcute:-). Salutări călduroase și doamnei:-).
dragul “lelii” m-ai cucerit definitiv si irevocabil cu retetele tale.apreciez faptul ca daca respecta ceea ce recomanzi tu,oricine poate face minuni in bucatarie.crede-ma ca stiu ce spun daca la 55 de ani ai mei am inceput sa gatesc dupa retetele tale.e drept ca-mi place sa gatesc si sint deschisa la nou,dar este meritul tau ca readuci in actualitate retetele bunicii si le alaturi unor feluri de mincare de care multi nu au auzit.sa fii sanatos si sa ne ajuti in continuare cind nu mai stim ce sa punem pe masa.te pup de nu te vezi!(nu te supara asa glumesc eu cu oamenii care imi sint dragi ).voie buna!
Lela, mă bucur că reușesc să inspir. Mulțumesc pentru vizite și vorbele bune:-).
… CIT DE MULT AM CAUTAT ACEASTA RETETA, CIND ERAM COPIL MI-O FACEA BUNICA CARE ERA ARDELEANCA .
MULTUMESC O VOI INCERAC PT CA IMI DORESC SA-MI ADUCA AMINTE DE ZILELE DIN COPILARIE !
ce bine imi pare ca ai postat reteta asta.imi aduce aminte de copilarie.bunica mea o facea .eu sunt din baia mare,iar bunica mea traia la seini.din pacate mama are alzheimer si nu mai stia sa-mi spuna reteta. de curand am povestit unor prieteni de malaiul dulce al bunicii.stiu ca ea folosea malaiul de parga.multumesc din suflet pentru reteta.
Am crescut cu malaiul dulce si e grozav. Bunicii mei sunt chiar din Hida asa ca pot garanata pentru reteta. Ma bucur ca am gasit reteta, bunica e batrana si nu isi mai aminteste exact cantitati. Multumesc mult
Pingback: Adi Hădean | Mâncarea de la mama
Si eu iti multumesc,Adi, pentru reteta de malai dulce.Am cautat-o in disperare pe mai multe site-uri, fara rezultat.Cum mama a decedat de multa vreme, nu mai speram sa pot prepara malaiul dulce , asa cum m-il facea ea. Intr-adevar, ca si ceilalti care au comentat mai sus , si mie reteta ta imi aduce aminte de copilarie.Ce vremuri!!!
Bun tare malaiul….acum printez reteta si o fac si eu picilor mei.
Imi aduc aminte ca ne facea bunica si peste portia generoasa de malai ne punea o portie la fel de generoasa de smantana sau lapte batut din productia proprie.
Atat de simplu dar in acelasi timp unul din amintirile dulci ale copilariei.
Pingback: Adi Hădean | Un chec țărănesc – mălai dulce, de la bunica la mama
mare multumesc pt reteta de malai, o mancam cu placere in Apuseni la bunica mea, imi aduce aminte aminte de ,momentele cele mai faine din viata….
spor la munca si sa ne bucuri mereu cu super retete
raluca
Azi am primit niste malai proaspat cernut in Giurgiu :D si mi-a venit in cap reteta asta ::))
Da’numai vad ca tre’sa astept pana maine ca nu am gris in casa. Fara nu se poate?:D
Si mai am o intrebare, tu scrii asa: malai dulce 06
Compoziția se toarnă într-o tavă în care ați întins o foaie de copt.
Te referi la foaie de placinta? Poate fi din comert?
Ma refer la hartia cerata pentru copt.
Am facut, fara praf de copt, dar cu cafea si cu mere ::))
A iesit super buna. Ah si nici nu am pus faina, decat 3 linguri.
Pingback: O altfel de prajitura cu malai si placinta cu mere | iYli
Pingback: faza de pozat | Brakirii's Blog
servit cu smantama obligatoriu.
am si eu o reteta pentru malai(alivanca)
4 oua,o cana de zahar,3 cani gris,o cana malai ,o cana de ulei,1kg iaurt,bicarbonat de sodiu 1 lingurita,zahar vanilat .se amesteca totul in ordinea de mai sus si se pune la copt 30 minute la 150 grade(sa fie rumenita deasupra),in tava mare de la aragaz fara a fi unsa cu ceva .GARANTAT.servita calda cu smantana sau rece cu dulceata de visine.
Ce ma mai bucura prajitura asta, copil fiind la bunici…!!! O fac si eu de multa vreme,cred ca a fost una din primele mele experiente culinare; de ceva vreme am imbunatatit putin reteta ( zic eu) am inlocuit uleiul cu unt topit si am imprumutat de la “verisoara alivenanca” servitul cu smantana si dulceata alaturi.
Felicitari pentru ce faci pe aici!
este delicioasa! eu am copilarit in Suceava iar bunica ma rasfata des cu aceasta prajitura numai ca dupa ce o cocea, o taia si-i turna pe deasupra smantana cu zahar … este demential!!! chiar am s-o fac si eu :) Multumesc !