S-a întâmplat, ce să spun? Pățăști, vorba ardeleanului. De data asta a pățit-o un iepure, fraged, proaspăt, sănătos. Ce credeți voi că s-a întâmplat cu el înainte de a fi mâncat? Ei? Hai că nu vă mai țin în suspans:
Am curățat iepurele si l-am așezat în oală.
Am stors o lămâie peste el. Bucățile de lămâie au rămas și ele în oală.
Morcovi, usturoi, sare, piper, foi de dafin, țelină, toate astea peste iepure, în oală.
O jumătate de sticlă de vin rose de Andarax a ajuns în oală, nu puteam să las iepurele pe sec.
Am pus capacul și l-am lăsat pe oală 20 de minute.
Deși se cheamă iepure la oală, se desăvârșește la cuptor. Adică se scoate din oală cu legume cu tot, se așează pe o foaie de copt într-o tavă și se dă la cuptor, la 180 de grade Celsius pentru o jumătate de ceas.
Dragul de el, după jumătate de ceas:
A fost consumat cu cartofi piure, diverse frunze verzi și cu legumele împreună cu care a trudit și a asudat.
Sigur, am mai stropit cu puțin ulei de măsline, să meargă mai ușor.
Se spune că-i cea mai sănătoasă carne din universul cunoscut de om.
nu-mi place sa ma repet….inca mi-e foame…si pozele astea nu ma ajuta cu nimic in a uita de ea…
Saracu’ iepuras…parca mi-e cam mila sa-l vad asa; asa intreg, adica; poate transat nu mi-ar fi asa mila…
luci…
sys, trebuie sa acceptam ca mancarea nu apare din bagheta magica:-)
Frumos…frumos…mancalar tata pe el de bunny bunnny…..
Ceva asemanator insa in sos de miere am degustat la Habana e delicios…insa mul;t mai interesant datorita felului in care l-ai pregatit mi se pare cel facut de tine….
Am sa pun gonacii sa imi prinza un iepure zilele astea …
:))
Jenika, pune-i, merita;-)
Uite, maestre, ca eu m-am delectat in weekend cu… (ta-daaaam) raci! Fierti in oala cu condimente si legume si dati printr-un sos de maioneza cu smantana (n-aveam iaurt…), lamaie si usturoi.
Iepurele a fost mai ast’primavara, dar nu-mi mai aduc aminte cum l-am facut. Poate de la sticla de Red Paradox (de la Vinarte) sa mi se traga?
Cetățene, mă bucur să te văd pe aici. Raci n-am mai mâncat din pruncie și uneori mi-e dor. Pe atunci âi prindeam cu mâna din pâraie, îi aruncam pe jar și-i mâncam cu ce aveam pe aproape:-). Iară de la vin mi se trag și mie niște întâmplări cu amintiri puține, nu-i bai mare:-))