Fasole scăzută și de post
Raluca mea postește miercurea și vinerea. Nu pentru că vrea să intre în rai pe scurtătură ci pentru că și-a fixat un ritm care să-i permită detoxifierea ușoară a organismului (știți bine, carnea, deși e teribil de gustoasă, ne scurtează viața binișor) prin două zile de alimentație exclusiv vegetariană. Asta mă pune la încercare și m-a făcut să-mi dezvolt fantezia în ultimii ani (nu-i tocmai ușor să ghicești lucruri noi ori să le împachetezi altfel pe cele deja știute, în așa fel încât să nu intervină plictiseala la masă). Ieri, spre exemplu, am avut de-a face din nou cu fasolea. Putea fi o masă cu cartofi sau varză dar am trecut dimineață prin piață și am văzut la o precupeață o pungă mare cu fasole pestriță, cu bob mare, crud încă, plesnind de sevă. Am hotărât pe loc: acesta va fi prânzul. Am mai cumpărat o legătură de ceapă verde, doi gogoșari și o pâine țărănească și am trecut strada (locuim foarte aproape de piața Mărăști). De aici povestea e mai ușor de spus, am poze:
Cam astea-s ingredientele. Pătrunjelul e important, la fel și cimbrul uscat (nu se vede aici), boabele de piper și sarea.
Cum să nu-ți placă?
Dacă nu găsiți ceapă verde, puteți să folosiți ceapă uscată. O recomand cu drag pe cea roșie.
Gogoșarii dau dulceața acestui fel iar roșiile de grădină (țăranul român cultivă de ceva vreme și roșii cherry, nu vă mirați) contribuie din plin la gust.
Puteți renunța la pâine dar ar fi păcat…
Fasolea crudă nu are nevoie de înmuiere. Am pus-o la fiert împreună cu roșiile, câteva fire de cimbru uscat și o mână de pătrunjel verde.Cimbrul e foarte important, el închide robinetul “conductei de gaz” și face din fasole prieten, iară nu neprieten.
Le-am lăsat pe toate sub capac, la foc potrivit, 30 de minute. Am pus și sarea și piperul înainte de a pune capacul.
Între timp, am tocat gogoșarii, ceapa și doi căței de usturoi.
Am pus toate astea peste fasole și am așezat iar capacul desupra cratiței. Am mai lăsat mâncarea pe foc timp de zece minute. Trebuie să știți că înainte de asta am scos cimbrul și pătrunjelul. Pătrunjel am pus iar, la urmă, după ce am stins focul, pentru aroma proaspătă.
Am obținut o mâncare delicioasă, cremoasă, cu gust preponderent dulce-acrișor, foarte aromată.
Nu am pus boia, nu am călit ceapă, nu am exagerat cu mirodeniile. Am ajuns pe drumul ăsta la simplitatea rustică pe care o caut mereu.
A contat mult și pâinea. E grozav gustul miezului îmbibat în sosul în care se scaldă boabele de fasole.
Asta-i tot pe azi. Să fiți sănătoși.




















Doamne Adi, zau ca te-as infia cu Raluca cu tot !!!
Si daca nu ti-e foame, cum descri tu reteta si la felul cum arata…ti se face foame pe loc !!!
Bravo tie…esti mare !!!!
Asa am aflat ca acum locuiesti in…Cluj nu in Oradea cum stiam eu….!
Sidy, am locuit pana in octombrie:-)
O minunatie! Greu gasesti mancare gustoasa de post. Cu siguranta o voi incerca in zilele de post. Multumesc tare mult :-)
Bun, bun. Recunosc ca nu prea mananc fasole, tocmai de teama sa nu se sparga “conducta de gaz” :P Acum bine ca stiu ca cimbrul e de ajutor. Ar fi misto, zic eu, sa faci o rubrica speciala cu mancare de post, ca sa gasim retetele mai usor ;) Pupici.
Dora, mâncarea de post poate fi gustoasă de fiecare dată dacă vrei să o faci gustoasă:+)
Stropinela, încearcă să pui şi un cartof la fiert odată cu fasolea, e şi mai de folos. O să mă gândesc la rubrica asta. Va trebui însă să am puţin timp pentru blog, deocamdată nici nu ştiu cum reuşesc să postez în fiecare zi:+)
He he…nu si pentru mine, fanul nr. 1 al branzeturilor si al carnii :)))
Adevarul e ca-mi place orice mancare contine fasole, as manca zilnic. :-)
Ai dreptate, fasolea se cerea cumparata! :) O mananci din ochi, nu alta.
Iar mancarea arata, ca de obicei, excelent! Cel putin pentru mine, care-s si vegetariana. Mi-ai facut deja pofta, asa ca voi cauta si eu la piata fasole proaspata. Sper sa am si noroc! :)))
Seara buna si un sfarsit de saptamana placut in continuare!
Roxana, trebuie sa te grabesti, fasolea e tot mai coapta si mai uscata pe zi ce trece. Multumesc pentru urare, la fel iti doresc:-)
Vai Sidy acuma e clujean de-al nostru…sa ne traiasca si sa ne invete cat mai multe retete gustoase…
Lili, propun sa ne invatam reciproc:-)
Minunata fasolea. Postesc si eu miercurea si vinerea si uneori mi se par niste zile extrem de grele. Multe fructe, legume (morcovi cruzi, telina, gulii), mai rar mancare gatita. Sa mai pui retete de post, te rog. Sunt foarte faine. Arata extraordinar :D
Diana, vor mai fi, negreşit:-)
Am fost vegetarian(am fost nevoit,nu puteam sa mananc carne)destul de mult timp,asa ca nu va doresc!Treaba cu fibrele,este ok,dar limitat!Dar ,cercetatorii,au ajuns la concluzia ca,corpul uman nu are genele dezvoltate pentru mancare gatita.Asa ca eu am slabit pana la 38kg si am facut si 4 ulcere gastrice si duodenale plus o stenoza.Mai stateam 7 zile si megeam direct spre Crematoriu.(nu am aflat inca daca apartin religiei,in general,nici nu ma pasioneaza,alte sunt acupatiile mele)Citeste art. de pe Bucataria.net(articol scris de cineva cunoscut,daca te intereseaza).Un prof. de biologie ne-a spus ca omul nu poate fi niciodata vagetarian(bun profesor,adeptul lui Darwin),si,asa este,incearca si o sa vezi.Hai ca te-am plictisit,nici nu o sa citesti,tu sau cel pe care il platesti sa faca asta,da?Aha!si nici macar nu am consumat,niciodata,alcool!
asta nu am incercat-o, desi sunt nebun dupa fasole in toate felurile. Chestia cu cimbrul tot de la tine am aflat-o acum vreo cateva luni bune ;)
Doamne, ca minunat e sa gatesti fasole pentru jumatatea ta…Si multumesc, Adi, ca mi-ai amintit ce bine e sa gatesti cu placere. Chit ca te-ai smuls din Bucovina, dupa ce ai stat destul in Ardeal cit sa-l regreti o viata-ntreaga, si iaca in final ai ajuns in … Iasi! Definitiv!
Noi am inceput cu variatii “mexicane”, nu e un moft ci pur si simplu un pic de savoare in plus da’ trebuie dozata caci e vorba de ardei iuti… In rest, tot cu usturoi, tot cu cimbru, fara ceapa calita.
Si TOT respectul pentru mincarea de post.
Imi place perspectiva pe care o au unii oameni asupra gatitului. Sau o faci din placere, sau nu mai reusesti s-o mai faci si intri in prima pizzerie… cu copil cu tot.
Marta:-)
deci???
trecem la orezul chinezesc din lipsa momentana de inspiratie ??
Adi, pagina ta e o placere… Si am ce sa-ncerc si la desert.
Numai bine, o seara la fel de buna ca si a mea!
Marta, mulțumesc, la fel:-)