Să vă spun povestea de la început: prietenul mau, Gabi Țăranu‘ Bonaciu a venit în țară (el locuiește acum la Londra) cu oarece treabă, mai exact cu treaba de a pune temelia unei pensiuni la Remeți, aproape de lacul Leșu și cam la fel de aproape de lacul Drăgan, într-o zonă absolut fantastică, între dealuri abrupte. Cu această ocazie, Gabi și Octavian, prietenul și partenerul său în această afacere, au adunat cam 30 de neamuri și prieteni apropiați. Între ei, și noi, care am mâncat pită și mai dulce și mai amară alături de Gabi, în vremea în care stăteam în Oradea. Ieri am avut bucuria de a găti pentru toată trupa (am făcut grătare din felurite animale și un bogracs, un gulaș despre care lumea spunea că-i bun) și alte bucurii (foc de tabără de 3 metri ori mai mare, un saxofonist și un dobaș din zonă care au cântat pentru noi câteva ceasuri, danț, joc și voie bună cu muzică folk ori cântece deocheate, revederea cu oameni dragi pe care nu-i mai văzuserăm de ceva vreme, cunoașterea unor oameni faini). Nu vă mai spun că natura e spectaculoasă, că oamenii locului, adică Tavi și Lili, o moldoveancă blândă și dulce la grai ce-i e soață, sunt foarte drăguți și săritori, că berea poate fi cel mai bun prieten al omului și că pălinca de Bihor își merită renumele. Nu vă mai spun nimic, dacă mă gândesc mai bine. În schimb o să vă dau câteva poze dintre cele aproape 500 pe care le-am făcut de vineri până azi:
Țăranu’
Trebăluind pe lângă bogracs
O mică parte din tona de grătare
La munte, zmeura abia se coace.
Amarillo
În familie
Polenizare
Un monstru?
Cu capul în nori
Mantia
Lacul Drăgan
Case din povești pe Valea Drăganului
Focul
Fain; adica o petrecere ” in familie’, asa cum se ” intituleaza si poza cu cele 4 capite de fan. Mare lucru sa fii OM, sa gasesti apoi si oameni de omenie pe unde umbli! Norocos mai esti, tu si ai tai “pretini”!