El Indalo. Stă de 4000 de ani în Cueva de los Letreros, o peşteră din nordul Almeriei, ca mărturie a faptului că acolo au fost oameni. Nu ştie nimeni ce reprezintă. Poate fi un arcaş. Poate fi un zeu care îndoaie timpul cu braţele întinse deasupra capului, poate e felul în care oamenii au văzut cerul deasupra capetelor, arcuindu-şi bolta până în pragul surpării în sine. El Indalo e silueta unui om care ţine un arc de cerc deasupra capului şi e simbolul provinciei Almeria. Azi îl găseşti peste tot, în restaurante, pe uşile frigiderelor, pe străzi, în ochii unor semafoare şugubeţe, pe dalele de granit din faţa mall-ului, pe aproape orice obiect care poate fi catalogat drept “suvenir”. Poate într-o zi o să-i scriu povestea. Aşa cum mi-o închipui eu. Aşa cum v-aş povesti-o acum dacă ar fi vremea şi locul.
Nu trebuie să uităm că Roquetas de Mar, oraşul înfloritor de azi, a fost cândva un mic sat pescăresc. Cu năvoade întinse pentru reparaţii, cu bărci uşoare plecând dimineaţa de la ponton, cu rugăciuni către Santa Maria pentru ca pescarii să se întoarcă la asfinţit măcar cu toţii dacă nu cu peşte. Peşte? A spus cineva “peşte”? Încercăm un grătar de doradă? Nu ar trebui să fie prea greu. Nici măcar nu trebuie să vă luptaţi la drill două ceasuri (doradele mari nu se lasă uşor), e suficient să intraţi într-o pescaderia şi să cereţi patru file-uri de doradă. Le ţineţi jumătate de oră între prosoape din hârtie să iasă umezeala din ele, le săraţi puţin şi le lăsaţi deoparte până pregătiţi o vinegretă uşoară. Din zeama unei limete, două linguri de ulei de măsline extravirgin, puţin piper proaspăt zdrobit şi trei picături de sos de soia. Se amestecă bine toate astea şi se unge peştele pe o parte cu vinegreta obţinută. Se pune peştele pe grătarul încins cu partea unsă în jos şi se lasă două minute. Se unge şi partea de deasupra şi se întoarce carnea cu atenţie, să nu se rupă. Încă trei minute, poate patru, în funcţie de cât e de groasă bucata, şi se poate mânca. Între timp puteţi să mai întindeţi pe suprafaţa peştelui puţin din vinegretă, cu ajutorul unei pensule. Garnitură? Un dovlecel pe care l-aţi tăiat în rondele groase de jumătate de centimetru pe care le-aţi ţinut pe grill după ce le-aţi condimentat înainte cu puţină sare şi cu piper negru.






pai, chiar te rog s-o scrii…povestea.
Desi am dat peste pestele asta "dorada" in multe carciumi prin care am mers, marturisesc ca n-am mancat niciodata, am preferat alternativele autentice…despre care am mai auzit, cel putin…Poate o sa ma risc, totusi…n-are cum sa fie rau…de fapt, dupa cum ai scris, ar trebui sa fie chiar "de bine"…