ÃŽntr-o zi primesc un e-mail de la “Vasile românul”. ÃŽn respectivul e-mail, respectivul Vasile îmi spune că-s un ţăran cel puÅ£in retardat, că nu cunosc limba română ÅŸi că ar fi cazul să mai pun mâna pe carte. Motivul: Vasile, în erudiÅ£ia lui, crede că “dovlegei” e varianta corectă a cuvântului “dovlecei”. Deci Curcubita pepo oblonga pre rumuneÅŸte se cheamă “dovlegel” tot aÅŸa cum ruda sa, Curcubita pepo, se cheamă (mai mult ca sigur) dovleag. Mi-am reprimat pornirea de a-i trimite românului de Vasile un e-mail de răspuns, am ÅŸters ÅŸi mesajul ÅŸi nu mai am adresa lui, altfel v-aÅŸ fi rugat să-i scrieÅ£i voi varianta corectă în limba română (sigur, există zone din România în care dovleceilor li se spune dovlegei dar există ÅŸi zone în care castraveÅ£ilor li se spune pepini morători iar asta nu-i transformă pe castraveÅ£i în prieteni ai Academiei Române). ÃŽn fine, mi-am adus aminte de Vasile ÅŸi m-am gândit să-i ofer o bucurie, niÅŸte chifteluÅ£e din DOV- LE- CEI! Pam-pam!
Mai întâi şi mai întâi, am dat dovlecelul (unul mai mare) prin răzătoarea mare, l-am frecat cu puţină sare şi l-am lăsat să se odihnească un sfert de ceas. În timpul ăsta, dovlecelul a eliminat foarte multă apă. Cam 300 de mililitri au ieşit dintr-un dovlecel de 2 kilograme.
Am stors bine dovlecelul, l-am condimentat cu busuioc, pătrunjel, puţin oregano (toate uscate), piper şi boia, am spart un ou peste el, am adăugat trei linguri de făină şi o lingură de parmezan ras şi am amestecat totul.
Am rupt chiftele din compoziţia aceasta (cu ajutorul unei linguri). Le-am prăjit în ulei bine încins. Cam două minute pe o parte, două pe cealaltă.
Am mâncat chifteluţele din dovlecel cu roşii şi mărar.
Au fost bune. Şi-au câştigat un loc între mâncărurile vegetariene pe care le plac.
Să aveţi o zi bună.
Adi,asa fara nicio legatura.Cica a zis la radio ca la Cluj,de azi ora 8 pana maine ora 8 nu va fi apa.La pizzerie se fac provizii mari de apa.Poate te/va ajuta informatia pentru Pub.
Ti-am descoperit recent site-ul si imi place la nebunie, dar de 2 zile ma tot chinuie un mesaj de “Reported Attack Site!” care imi apare de fiecare data cand intru pe site-ul tau din google reader. Cred ca ti-a fost instalat un cod care nu ii place lu gugal…
Coincidenta (sau nu, vor spune unii) chiar azi vroiam sa fac chiftelute de dovlegei (asta ca sa se oftice Vasile). Eu (mai) adaug peste dovlegei si niste pesmet ca sa se lege mai bine. Le manc cu putina pita, cu telemea si vreo doua porodici; dupa beau, cu pofta, un pahar de vin alb sec. Un deliciu culinar ce mai tura-vura!
Adisor, dragule nimic de zis….retete ff bune…aratoase, gustoase si ce mai vrei tu…..dar parca ies mai bune daca tre sa le mananci doar….nu sa le mai si faci. ce spui?!
Mestere, ti-am dat o instiintare.
Ca sa scapi de eticheta: site suspect, ia la rind orice link pus in afara acestui site.
Unul din ele (cel putin) contine elemente daunatoare, care te catalogheaza si pe tine drept “raufacator”.
Daca nu ai timp de verificari, sterge orice link spre altceva decit acest site.
Iar despre mincare, ce sa zic ?
De aia sunt cititor fidel. Ai acel “ceva” care te inspira;
Astept retete cu ficatei de pasare cu mujdei, ca imi plac.
floris, mulţumesc dar nu-s în cluj deci nici la pub :-)
moldoveanca, bucurie pe tema celor spuse de tine. despre relaţia mea bolnavă cu google, nu-i vina mea, se rezolvă curând
perti, mi-ai făcut o poftă acum…
crina, de la om la om. mie îmi place să şi gătesc:-)
emi, mulţumesc frumos. o să vină şi reţete cum vrei tu:-)
cel putin o data pe sezon fac chiftelute de dovlecei, le ador. varianta mea contine marar din belsug in compozitie si sunt acompaniate numai de telemea de oaie.
Imi place stilul tau de a spune retete;imi plac si retetele.
Chiftelutele astea sint super,fie ca e corect “dovlecel” sau”dovlegel”.
Eu,sincer,prima data aud cuvintul((dovlegel).
Camy, e un regionalism. N-am nimic împotriva lui, ba chiar cred că e important să ne păstrăm regionalismele, dar literar vorbind, nu-i corect:-).
Pingback: ChifteluÅ£e din dovleac « Despre farmecul lucrurilor plictisitoare