Ieri am îndrăznit o combinaţie care s-a dovedit a fi inspirată: pui şi bere neagră cu smântână dulce. A ieşit o mâncare care depăşeşte stadiul de interesant, ajunge chiar la stadiul o să mai fac. Asta pentru că a fost chiar bună. Puiul pătruns bine, învelit într-o pătură de sos dulce-amărui, fin, brun, alifios. Iată povestea întreagă:
Am tăiat pieptul de pui în bucăţele mari. L-am condimentat cu sare şi piper multicolor, proaspăt măcinat. Apoi am pus carnea într-o tigaie adâncă (nu foarte), în puţin ulei (două linguri).
Am mai pusîn tigaie şi doi căţei de usturoi zdrobiţi. Şi câteva frunze de rozmarin. Aroma lui e unul dintre cei mai buni prieteni ai puiului.
Am pus două linguri de miere. 
În felul ăsta am ajutat puiul să se caramelizeze uşor şi i-am dat ocazia să se îndulcească. Lucru bun, pentru că urmează să se întâlnească imediat cu berea neagră şi amară.
O jumătate de litru de bere neagră, atât am turnat peste pui. Am lăsat să fiarbă, să se evapore alcoolul şi să scadă până la două treimi (aproximativ, na, că n-am pus şublerul în tigaie).
Trei linguri de smântână dulce vin să dea consistenţă, fineţe şi volum sosului nostru.
Am făcut o mămăligă lângă puiul cu sos de bere neagră. S-au potrivit.
Mi-e greu să descriu beţia de arome din farfurie. Vă provoc s-o faceţi voi după ce încercaţi să gătiţi mâncarea asta. N-ar cum să nu vă iasă. 
Poftă bună. La revedere.
bai nene de cate ori citesc blogul tau am inundati in stomac, la naiba :D
salut tatarus, bine ai venit:-). cât despre inundaţii, de ce nu le tratezi româneşte, cu prietenii, la o crâşmă cu vin bun şi mâncare gustoasă:-) ?
i prea departe crasma de mine, dar cand vin data viitoare la Cluj vin sa mananc ceva facut de tine, doar sa imi spui unde trebuie sa ajung :D
depinde de când va fi data viitoare:-)). în principiu, la irish and music pub, horea 5 :-)
Neaţa' Adi!
Puiul ăsta arată bine şi bănuiesc că nici nu-i greu de făcut. Nu ştiu ce să fac cu mămăliga, că nu prea ştiu să fac. Cred că am s-o înlocuiesc cu nişte cartofi natur cu pătrunjel verde şi în loc de pîine, lipii libaneze. Ar merge, nu? ;)
Sau planul B: mă duc la soacră-mea, eu gătesc puiul şi pe ea o rog să facă o mămăliguţă. :D
Aha,a sta e bun si pentru dieta mea. Nu-i asa? Astept incurajari. :)
ionuţ, dacă-ţi iese puiul, trebuie să poţi şi mămăliga:-). dar dacă nu vrei şi nu vrei, încearcă orez fiert:-)
nina: daa, merge. doar că are bere şi smântână, care nu-s prea dietetice:-). da' merge:-))
Neata domnule bucatar!
Apropo de pui (asta al tau e minunat, abia astept sa-l incerc) vreau sa iti sugerez tie si cititorilor, o reteta invatata de la un verisor de-al meu, bucatar la Budapesta. Reteta a venit din necesitatea de a folosi ceea ce ramasese din friptura din ajun, nu de alta, dar asa cum era nu o mai manca nimeni, si era pacat sa o aruncam ;) .
Dupa cum spuneam, se ia niste carne pui, deja gatit (si proaspat e bun, numai ca are nevoie de un pic de rumenire prealabila) si se taie cubulete. Ne mai trebuie:
- ceapa
- iaurt/smantana (mie nu-mi place smantana in mod deosebit si o inlocuiesc mai mereu cu iaurt, acolo unde permite reteta)
- condimente (eu am folosit piper, boia, oregano si chilli)
- cativa stropi de sos Worchester (asta e de la mine putere)
Ceapa taiata solzisori se caleste in 2 linguri de ulei de masline (eu prefer sa o calesc, dar poate fi adaugata si "natur" la final) si dupa ce se inmoaie nitzel se adauga puiul tocat. Se lasa la "patruns" vreo 3 min, mai mult nu e nevoie pt ca e deja pregatit, se adauga condimentele, se amesteca bine, apoi un iaurt (mare) si se lasa sa dea un clocot pana cand scade un pic iaurtul. Se mai gusta sa se poata potrivi aromele mai bine, se stinge focul si se adauga Worchesterul. Merge de minune cu o salata mega asortata si cu cativa cartofi prajiti.
Pofta! :D
orez fiert?! Adi, singurul orez pe care îl accept este cel gătit în stil chinese. :D
Eu pun de obicei vin… dar cred că am să încerc şi combinaţia de miere cu bere neagră – sună foarte interesant la gust :D
oana, excelent, mulţam şi transmite-i salutări vărului:-)
ionuţ, ce te optreşte? fierbi orezul, îl arunci într-o tigaie cu puşin ulei, scapi câţiva stropi de sos de soia şi un ou, amesteci bine şi gata.
Lucia, trebuie să încerci:-)
stii ca eu sunt cu intrebarile
smantana o pui peste sosul de bere fierbinte sau se lasa sa se racoreasca un pic
merci
Zumzetta
o pui în sosul fierbinte, e smântână dulce, grasă şi cremoasă, nu se întâmplă nimic rău:-)
Salutare,
A iesit tare bun puiul cu bere ce l-am facut vinerea trecuta la pranz. Am si plecat special mai devreme de la lucru in ziua respectiva, pentru ca stiam ca ma asteapta toate ingredientele cuminti acasa, si drept sa zic nu mai aveam rabdare sa combin mierea aia cu berea bruna. :-)
Mi-a placut ce a iesit, de la gust, pana aspectul general – incluzand aici consistenta deosebita a sosului. De la mama si tata, pana la Adi al meu, toti mi-au spus sa mai fac. :-)
Multumesc pentru indicatii si pentru poze. Chiar e o reteta deosebita, fara sa fie deloc complicata.
Ah da, si am incercat pentru prima data sa folosesc rozmarin in mancare. Ce idee buna!
O zi frumoasa la Cluj!
Adriana, mă bucur că a ieșit așa cum sperai. O zi bună și ție:-)
Yam-yam…….ne-ai facut o poftaaaaa……