Hai să ne lăudăm. Şi altele.

Ieri a fost o zi bună. Am lansat sandwich-urile pe care le puteţi vedea la postarea anterioară. În patru ore am vândut peste 30 de sandwich-uri (care nu-s chiar pită unsă cu ceva ci sunt meniuri de 400-600 de grame, cu chipsuri făcute -culmea- din cartofi, sosuri absolut naturale -iaurt, ulei de măsline, buruieni-, salată), pe lângă comenzile obişnuite de pizza, grătare, mititei, clătite şi altele. Bucătăria a muncit pe rupte şi pentru asta le mulţumesc fetelor care au fost ieri de serviciu. Azi va avea loc o a doua lansare însă doar pentru bucătărie, care va fi populată cu alţi bucătari ce vor fi nevoiţi să repete sau chiar să depăşească performanţa celor din tura de ieri. Cred că va fi bine. Şi ca să închei cu povestea asta, le mulţumesc twitteriştilor care au pouplarizat lansarea şi celor care au venit să mănânce sandwich-urile. Şi Crivăţ odată cu mine.

Am avut prea puţin timp pentru net în zilele astea şi cred că e de înţeles (eu cel puţin, mă înţeleg perfect). Flash-uri scurte pe twitter, postări la fel de scurte pe blog şi de restu' alergătură. Am avut patru examene în ultimele şapte zile (două la facultă, două la şcoala de bucătari) şi prea puţin timp pentru prieteni, pentru blogurile mele preferate, pentru citit cărţi sau pentru transcris cartea mea, Sare şi piper pe net. Voi relua serialul săptămâna viitoare.

Am găsit nişte numere de cont. Iată-le:
BRD sucursala Academiei:
RON :RO64BRDE410SV25155484100
EUR :RO86BRDE410SV25156014100
USD :RO24BRDE410SV25156284100
Titular de conturi: FLORESCU NICOLAE
Ce-i cu numerele astea, la ce-s bune ele? Aflaţi de la Maria Coman.

Adi Laboş, prieten din Oradea şi jurnalist tv din fragedă pruncie, a fost în excursie la Geneva, la salonul auto cel mare. A scris trei postări pe tema asta, şi nu mă mir, pentru că de obicei ai ce să vezi la o asemenea manifestare. Vă invit să aruncaţi o privire aici, pe blogul lui Adi, să vedeţi ce-i nou, ce-i scump şi cum se simte criza în industria auto. Pam pam!

Aseară, pe când făceam tumbe în jurul maşinii de gătit, intră domnu' Crivăţ în zona interzisă civililor. Pe cînd era să-l dau afară cu surle şi trâmbiţe, zice: Adi, a venit cineva care vrea să te cunoască, hai până-n sală. Cine venise? Să mă cunoască? Pe mine, mă? Well, o tânără de rasă pe care o citesc mai rar decât aş vrea, pentru că scrie mai rar decât ar trebui. M-a onorat, m-a bucurat şi sper să mai treacă pe la noi, că n-a putut să încerce toate sandwich-urile aseară şi e păcat să rămînă în necunoştinţă de cauză.

Acum câteva zile, cu ocazia excursiei la Timişoara (ştiţi voi, nunta lui Mile), am descoperit mai mulţi oameni plăcuţi, deştepţi, de viaţă, foarte prietenoşi. Încep să le descopăr şi blogurile (pe ale celor care au, că nu toţi au). Unul dintre ele e blogul lui Lucian Ursuleţu. Îl găsiţi aici, dacă vă mână curiozitatea şi vreţi să aruncaţi o privire.
.
Cred că mă opresc aici pentru azi, nu de alta, da' trebuie să mă pregătesc pentru seara asta, care va fi una foarte, foarte plină. Să aveţi un week-end fain.