Dacă n-ar fi virgula din titlu, cieva ar putea crede că nu ştiu că numele se scriu cu literă mare pentru că am lipsit de la ora de gramatică din clasa a doua, fiind plecat să-mi fac un sandwich sau o ratută. Adevărul e că nu mi-a trecut prin cap să scriu despre echipa feroviarilor bucureşteni ci despre un mic dejun rapid, aproape instant (adică se prepară sub trei minute), o omletă din cinci ouă, trei felii de şuncă slabă, câteva rotiţe de cârnaţi şi o idee de brânză de oaie, frecată cu ceapă verde şi mărar. Iată:
Am pus cârnaţii şi şunca la prăjit. Între timp, am spart ouăle şi le-am bătut ca la Verdun.
După un minut, am turnat ouăle bătute în capul mezelurilor.
După încă un minut, am întors omleta, folosindu-mă de o altă tigaie (se pune deasupra omletei o tigaie cu un diametru egal sau mai mare decât al celei în care e deja omleta şi se răstoarnă cu susu-n jos)
În 30 de secunde (cel mult) am răsturnat omleta pe o farfurie şi am condimentat-o cu sare,piper şi pătrunjel uscat.
Brânza cu mărar şi ceapă s-a transformat în biluţe. Ele, biluţele, au ajuns să întregească simfonia de arome pe care n-ai bănui că o poţi afla într-o aparent banală omletă.
Să aveţi o zi bună.
Citind superficial titlul, m-am speriat zicându-mi: – Încă un suporter al celor mai sudişti dintre sudişti!
De fapt, suporterii în discuţie intră la categoria amintită, sportivii fiind şi ei care cum pot…
Vania, am rare accese de simpatie pentru fotbal şi-mi trece repede. Prefer sportul.