Doamne- Doamne îşi iubeşte copiii şi nu-i lasă să mănânce porcării. Nu m-a lăsat nici pe mine ieri, când îmi propusesem să nu gătesc nimic şi să mănânc şaorme şi alte porcării, împreună cu preafrumoasa-mi consoartă (ea poate să mănânce şi un elefant, nu pune un gram, eu iau un miligram la fiecare respiraţie). Înainte de şaorma am trecut prin târgul anticarilor şi ne-am (şi-a) cumpărat nu ştiu ce cercei din argint cu pietricele, nu ştiu ce briz briz-uri, nu ştiu ce prăjituri de casă cu 3 lei bucata, nu ştiu ce nuci braziliene şi, pe când am ajuns la ghereta cu şaoarme, am constatat că mai avem şapte lei prin buzunare. Încă nu poţi plăti cu cardul la şaormărie şi nu era niciun bancomat în zonă aşa că am traversat piaţa şi am luat trei ciuperci enorme şi brune (champignon) şi o legătură de ceapă verde, că doar nu era să mâncăm cerceii cu pietricele iar prăjiturile se terminaseră deja (cele pe care nu le-am scăpat eu pe jos, ca un handicapat ce sunt). Acasă am încropit ceva de mâncare, un soi de risotto ardelenesc, sănătos, cu slană şi brânză frământată. Iată-l:
Am pus câteva bucăţele de slană la topit.
Când am constatat că am destulă grăsime încinsă, am pus ceapa la călit.
Am adăugat imediat orezul şi l-am lăsat să se acopere cu un strat subţire de grăsime. Apoi am pus apă de la robinet (aud că-n Cluj Napoca e cea mai bună apă de băut din Europa), puţin câte puţin, să apuce orezul să bea.
Astea-s ciupercile. Le-am tăiat în bucăţi mari şi le-am amestecat în mâncare cu trei-patru minute înainte de a stinge focul, să rămână ferme, să le simţi între dinţi.
La urmă am pus sarea, piperul, puţin cimbru şi brânza, brânză frământată din caş de oaie, foarte bună, un pic pişcăcioasă.
Asta a ieşit.
Am stropit mâncarea cu puţin ulei de măsline extravirgin. Apoi am mâncat. Nu mi-a părut rău după şaorma.
Arată minunat. Mai bine decâ !amazed t o şaormă!!!!
sper :-))
Mi-ai dat o idee pentru astăzi la prînz!
lucia, mă bucur când sunt de folos :-)
Super idee de mancarica rapida…