Sare şi piper (4)

Când micul dejun creşte mare

-Binecuvântează Doamne pe robul tău flămând şi mustră pe hultanii ce se gândesc doar la foalele lor, în veciiiiii veciiiiiilooooor, aaaaamin! Vocea baritonală ce intra pe uşă cu cinci metri înaintea posesorului, era a lui Alexandru, băiatul cel mare al arhitectului Horja, vecinul imediat următor în josul străzii. Alexandru era un tânăr cam de vârsta mea, sportiv, sportiv şi sportiv, un om dotat de natură cu o grozavă poftă de mâncare, mai cu seamă dimineaţa.
- Bă neruşinaţilor, mâncaţi voi fără tata vostru?
- Păi, dacă dormi până-ţi înfloresc aşternuturile, cine-i de vină? Ăsta era Gabi între două îmbucături. Fii atent, că nu mai avem, da’ te salvează Ţăranu’ Hădean contra două ţigări.
Alex s-a executat, că la foame nu stai să negociezi cu teroriştii, le dai ce vor. Motiv pentru care l-am salvat în felul următor: am ras urgent trei cartofi fierţi, scăpaţi ca prin minune de la ultima salată orientală, i-am amestecat bine de tot cu două linguri de făină, un ou apărut ca prin farmec din buzunarul de la pieptul cămăşii lui Gopţu, nişte sare, piper negru, buruieni uscate de care s-au găsit prin bucătărie şi o linguriţă de boia, am modelat amestecul în şase, şapte chifteluţe pe care le-am prăjit în uleiul rămas de la omleta din paginile trecute, şi cam atât. Puteţi încerca şi voi, nu e periculos defel şi, dacă te mişti destul de repede, e gata în zece minute. În ceea ce-l priveşte pe Alex, singura lui nemulţumire era legată de cantitate şi se manifesta prin enunţarea cu voce tare a altor rugăciuni fierbinţi către Sfânta Treime, pentru îndestularea flămânzilor şi iertarea păcatului lăcomiei.

O să vă arăt, dragii mei, cum se fac chifteluţele din cartofi, la sărăcie şi timp puţin, cu ingrediente puţine şi ieftine (cartofi, ouă, făină, condimente):

Cartofii se fierb în coajă, în apă cu puţină sare. Apoi se curăţă şi se lasă să se răcească.

După ce s-au răcit, cartofii se dau prin răzătoarea mare (trebuie să fie aşa pentru că vrem să obţinem chiftele cu o consistenţă pufoasă, aerată) şi se condimentează cu sare, piper, boia, busuioc uscat şi seminţe de chimen. Se amestecă cu grijă, cu o furculiţă.

Se adaugă două linguri de făină şi se încorporează după modelul repede şi bine, că nu ne grăbeşte nimeni.

Oul leagă compoziţia, deci e necesar. Se amestecă şi el, tot cu furculiţa.

Dacă aveţi, tocaţi mărunt nişte frunze de pătrunjel şi amestecaţi-le în compoziţie. Modelaţi apoi chifteluţe mici pe care le puneţi pe o planşţetă peste care aţi presărat mălai sau pesmet (vor absorbi umezeala şi nu vor lăsa chifteluţele să se lipească de planşetă. Lăsaţi chifteluţele la rece pentru o jumătate de oră (în frigider sau în cămară), să se lege bine compoziţa.

Chifteluţele se prăjesc apoi (se pun în uleiul bine încins), cam un minut şi jumătate pe fiecare parte.


După ce s-aiu rumenit, chiftelele se scot pe un prosop de hârtie să se scurgă uleiul de pe ele, apoi se mănâncă aşa cum sunt sau cu un sos din roşii cu usturoi.

Poftă bună.