Iată cum construim o omletă cu jumări care tinde spre perfecţiune şi chiar se atinge de ea pe alocuri: mai întâi spargem ouăle (se ştie, nu poţi face omletă fără să spargi ouăle)
Batem ouăle bine şi putem să le adăugăm şi câteva frunze de pătrunjel ori busuioc. Piperul poate să vină de pe acum în poveste, sarea nu, ea mai aşteaptă până-i aproape gata omleta, altfel ouăle vor absorbi prea multă grăsime şi nu vrem asta.
Nu avem nevoie de ulei. Punem două felii de slană într-o tigaie, deasupra focului. Căldura se ocupă de restul (slana se topeşte iar grăsimea rezultată e mai mult decât suficientă).
După ce se rumeneşte slana puţin, adăugăm ceapa (ceapă uscată, tăiată-n solzişori subţiri sau ceapă verde rondele) şi ardeiul gras. 
După jumătate de minut, turnăm ouăle peste legume şi slană. Aşteptăm o jumătate de minut şi punem pentru două-trei minute un capac peste cratiţă. Sau nu-l punem, dacă avem destulă îndemânare încât să putem întoarce omleta fără să o rupem.
Trei-patru minute, cinci cu preparaţia anterioară, cam atât ne trebuie pentru a prepara omleta asta. Şi ingreidentele, normal.
Ştiu, pare primejdios. Chiar e, nu se recomandă celor care-s la dietă. Nici supraponderalilor (mă refer la mine acum, dar eu trec mereu peste cele mai bune recomandări).
Poftă bună.
