În urmă cu câţiva ani, Raluca a luat decizia ca de două ori pe săptămână să se ţină departe de carne, lapte, brânză, ouă. Eu am ales să respect decizia ei şi să o susţin. Motiv pentru care, pe lângă mâncarea mea care conţine aproape tot timpul carne, lapte, brânză sau ouă, îi gătesc şi ei ceva fără toate cele înşirate (deja de două ori) mai sus. Azi, un ghiveci extrem de simplu. Bine, faptul că e simplu, nu-l face mai puţin gustos, mai puţin hrănitor. Unde mai pui că e şi ieftin. Costă cu totul cam un pol şi-un sfert (2,5 lei, dacă mai ţin eu minte cât era polul).
Se face dintr-o cană de orez (nu-i musai să fie plină), o jumătate de ceapă, o jumătate de ardei, un căţel de usturoi, o roşie mică şi o ciupercă. 
Ardeiul, ceapa şi usturoiul se taie aşa cum vedeţi în imaginea de mai jos. Se pun apoi la călit în câteva picături de ulei iar în cel mult o jumătate de minut, se acoperă cu apă caldă. 
După ce scade apa, se adaugă orezul. Se căleşte şi el puţin (până devine sticlos) apoi i se adaugă treptat apă caldă. O cană de orez bea cam cinci căni de apă pentru a se face corespunzător. Toată treaba durează cam 20 de minute, timp în care trebuie să amestecaţi mereu în orez.
Când constataţi că orezul a fiert după placul vostru, adăugaţi roşia tăiată mărunţel. Amestecaţi bie şi mai adăugaţi un strop de apă, să apuce să fiarbă şi roşia. 
După ce a scăzut şi ultima tranşă de apă, puneţi ciuperca tăiată în felii subiri, stingeţi focul şi amestecaţi ciuperca în ghiveci. 
Sare, puţin piper, puţin tarhon uscat şi mult pătrunjel verde, pentru gust, savoare şi aromă.
Cam asta e:
Poftă bună. Să mai poftiţi.
