S-a întâmplat ceva cu ziua de azi. M-am trezit foarte relaxat, nu m-am grÄbit nici cu micul dejun nici cu cafeaua. Nu aveam nimic programat, cu excepÅ£ia unei întâlniri care trebuia sÄ dureze jumÄtate de orÄ, cândva pe la prânz. Dintr-o datÄ Ã®nsÄ, ca într-un film cu noul Åi nevroticul James Bond, toate lucrurile au început sÄ se aglomereze Åi sÄ o ia cumva pe fast forward, fÄrÄ mÄcar sÄ mÄ Ã®ntrebe dacÄ nu vreau sÄ mÄ bÄrbieresc înainte de a ieÅi din casÄ ori dacÄ nu am nevoie de cinci minute în plus cu mine însumi, dupÄ cafea. Nicio problemÄ mi-am zis, bucuroÅi le-om duce toate, dupÄ cum ne învaÅ£Ä Ã®naintaÅii din poezii. Nu o sÄ vÄ povestesc ce am fÄcut pânÄ la ora asta Åi nici ce urmeazÄ sÄ fac în urmÄtoarele douÄ-trei ore, chiar dacÄ ar putea fi interesant, e mult prea devreme (de aici puteÅ£i trage concluzia cÄ se întâmplÄ lucruri care vor fi fÄcute publice Åi pe care mi-ar plÄcea sÄ le ÅtiÅ£i Åi voi). Ãn schimb, o sÄ vÄ arÄt ce am surprins în cele 20 de minute de pauzÄ pe care le-am smuls din ghearele zilei Åi le-am cheltuit pe o cafea în PiaÅ£a Muzeului din Cluj:
Obelisc cu nor în pisc
StrÄjerul
AtenÅ£ie, scaun rÄu!
Unii zboarÄ jos…
…alÅ£ii, ceva mai sus.
DeÅi au încercat sÄ opreascÄ timpul, 20 de minute sunt 20 de minute iar o cafea nu Å£ine veÅnic.







te faci bun, hm!
stiu ca mai e mult pana…departe dar asta nu m impiedica sa-ti multumesc:-)