Cele rele, să se spele. Cele bune au oricum o şansă în plus, chiar dacă-s mai murdărele. Nu ştiu ce am vrut să spun cu asta, mi-a ieşit din tastatură, aşa, pur şi simplu. Treaba stă aşa: sărbători-sărbători, da' excesele nu-s bune şi nici să o ţii doar pe o parte nu-i tocmai bine. De aceea încercăm cu disperare să restabilim un echilibru în univers şi să refuzăm tot mai multă mâncare, respectiv să acceptăm tot mai multă mişcare. În ciuda faptului că mă bântuie o mândră de răceală, aseară am fost la bowling. Azi ne echipăm şi urcăm la zăpadă, la Cavnic. Dacă supravieţuiesc, revin mai pe seară cu detalii.
Update:
Se pare că am supravieţuit zilei şi iată-mă destul de viu pentru a vă povesti şi vouă despre ea. Nu voi insista asupra bowling-ului de aseară, în fond e o activitate de interior şi nu e specifică sezonului. Activitatea de exterior e cea care merită atenţie, mai ales dacă sunteţi prinşi de flama muntelui. Am urcat la Cavnic (cu Raluca, fratele ei, fratele meu cel repatriat temporar şi dornic de o schimbare faşă de ariditatea Andaluziei, sora mea cea mică şi cumnata mea) puţin mai târziu decât intenţionam dar ăsta nu-i neapărat un lucru rău. Pârtia pe care am ales-o (sunt mai multe, cu grade de dificultate diferite) are instalaţie de nocturnă şi se poate schia pe ea şi noaptea (nu ştiu dacă e deschisă non stop dar sincer, nu văd pe nimeni pe schiuri la patru dimineaţa dacă nu-i neapărat nevoie). Dacă nu ai schiuri şi clăpari, le poţi închiria (20 de lei cu totul, pentru o oră) din mai multe locuri. Dacă nu ai nimic în comun cu schiatul, există tubby, un colac din cauciuc, plin cu aer şi dotat cu un cordon. Pentru tubby s-a construit o pârtie specială care seamănă pe undeva cu cele de bob. Închirierea unui tubby e tot 20 de lei pe oră. Pe marginea drumului, la baza pârtiei, găseşti câteva tonete cu grătare, mititei, hamburgeri, ceai, vin fiert şi alte lucruri de înghiţit între două coborâri. Un pahar de vin fiert e 3 lei iar în legătură cu hamburgerii, să mă iertaţi dar n-am fost curios defel. Una peste alta, ieşirea la aer n-a fost rea. Dacă s-ar putea rezolva cumva să facă zăpada caldă, ar fi chiar perfect(eu sunt om de vară, nu-mi place frigul decât rareori şi nicidecum în bocanci, şi deşi am fost echipat adecvat locului şi sezonului, mi-au cam îngheţat copitele). Mă retrag în compania unui bol cu ciorbă fierbinte iar pe voi vă las cu câteva poze de la faţa locului:
Dacă facem media, suntem o familie care găteşte şi schiază binişor.
Gabi (cumnata mea) pe tubby
Dacă era puţin mai cald afară, nu făceam toate pozele albastre.
Îmi place muntele, fie că e vară, fie că e iarnă. Diferenţa e că iarna îmi place să-l văd de la distanţă, apropierea nu mă avantajează prea mult.
Până la urmă ai supravieţuit lecturilor din Napoleon, răcelii, căţăratului pe munte şi primului val de porcării? Dacă da, La mulţi ani şi toate cele bune! Dacă nu, încearcă şi cu aspirină, că ţuică fiartă nu îndrăznesc să-ţi recomand…
domnule dragă, mă mişc, respir (cu greu, şi una şi cealaltă), stau departe de bibliotecă şi de bucătărie şi încerc să mă înscriu pe traiectoria optimă pentru următoarea cură. deci trăiesc. cumva. la mulţi ani, multă sănătate:-)
ie de tras puternic pentru uciderea caloriei.
nu fatz – fatz ….
ai, viata noastra ce regim tre' sa bagam dupa 5 ianuarie (spuse primadona infulecand prajituri cu gem….)
una peste alta, sper ca te-ai oxigenat..:))
da, m-am oxigenat cât m-au lăsat "ţevile", şi dacă nu eram în tandreţuri cu răceala (şi acum mă iau fiorii, când mă gândesc la ea), îmi închiriam şi eu o pereche se schiuri sau măcar o pereche de beţe, să am pe ce mă sprijini într-o mică drumeţie. şi pentru că veni vorba de prăjituri cu gem, mama tocmai face haioşe cu gem de prune (astea-s un fel de aluat frământat/uns/frământat/uns, în care se vâră gem de prune. după ce-s coapte se pudrează cu zahăr. sunt mai bune a doua zi, după ce au stat puţin în loc uscat şi rece. şi da, după cinci ianuarie….
eh, oricum, urmează anul crizei, slăbim şi dacă nu vrem :-))
nu mai da vin ape căldura de afară :-p data viitoare când vezi zăpada prin lentilă apasă şi tu pe butonelu ăla din mijlocul rontundului :-D şi du-te cu săgeţelele până la AWB şi selectează fix AWB. înseamnă că face white balance-ul automat şi nu-ţi mai ies pozele albastre.
în altă ordine de idei: zăpadă!!!!! şi haioşe!!!!! te urăăăăăsc :(((((((((((
mda, ma aşteptam să apari tu cu lecţiile. de aceea şi haioşele şi zăpada, să câştig pe o parte ce am pierdut pe cealaltă :-)) (aparatul meu e setat pe awb de obicei, da' l-oi fi zăpăcit eu încercând să fac poze cu mănuşile din fâş. când am ajuns la lumina din casă şi am văzut mândreţe de albastru, a fost un pic târziu)
bine ca numa voi… :( da las' ca vin io acasa!
păi hai, ce ne tot ameninţi?