Începe să-mi placă Boc.

În momentul în care scriu aceste rânduri, e Boc la tv. Discursul, pledoaria în faţa noului Parlament. Mă buşeşte plânsul, atât de înduioşător poate fi discursul său. Solidaritatea socială, nu abandonăm pe nimeni, va trebui să facem ce trebuie. Ba mai mult, e timpul să modernizăm statul român. Vom sprijini agricultura prin acţiuni concrete şi vom reabilita sistemul naţional de irigaţii. Obiectivul nostru este să transformăm România dintr-o ţară importatoare de produse agroalimentare într-o ţară exportatoare de produse agroalimentare. Am fost cândva grânarul Europei. Mai că n-a spus: hai că se poate, ce puşca mea.
Încercaţi să eliminaţi din textul scris cursiv lucrurile pe care le-aţi mai auzit şi veţi descoperi conţinutul programului de guvernare pus la cale de domnul Boc împreună cu specialiştii guvernului Adrian Năstase şi alţi specialişti lipiţi pe drum. Vestea bună e că Boc începe să-şi facă inamici în propriul guvern spunând că primele nu vor fi mai mari, nici mai mici, s-ar putea să nu fie. Şi mai zice şi că nu o să le ia miniştrilor maşini noi şi birouri luxoase. Da' eu nu-l cred decât dacă jură pe roşu. Sau măcar pe portocaliu.

Tweet