Pâinea noastră

Azi nu am prea mult timp. De fapt, am foarte puţin. Totuşi, e destul cât să vă pot face un cadou: pâinea pe care am făcut-o în dimineaţa asta. Simplă, din aluatul care mi-a rămas de la pizza de ieri (doar o jumătate de kilogram de făină, câteva grame de drojdie, o cană de apă călduţă, sare, puţin ulei şi puţin zahăr, frământate bine). Am umplut-o cu brânza pe care am găsit-o în frigider (de burduf, de capră, mozzarella şi puţin parmezan) şi cu câteva feliuţe de şuncă slabă şi fiartă. În mod normal nu umplu pâinea dar am vrut să folosesc brânzeturile cât erau în termenul de valabilitate şi am ales varianta asta de sandwich gata făcut. O felie de pâine din asta merge perfect lângă un pahar de iaurt. Foarte ok pentru un prânz în fugă. Cred eu. Gata cu vorba, că vin pozele peste noi. Să aveţi o săptămână bună, cu pâine destulă şi cu griji puţine.

Aluatul a stat de ieri în frigider.

Brânzicile…

…şi şunca se aşează peste aluatul întins la grosimea de un deget.

Aluatul se rulează peste brânză şi şuncă. Se aşează într-o tavă tapetată cu făină, se lasă la loc călduţ, sub un prosop curat, cam o oră (mai trebuie să crească) apoi se dă la cuptor (pe care l-aţi încălzit între timp la mediu).

După jumătate de oră…

…arată cam aşa.

Da, e cam scorburoasă dar brînza nu creşte în cuptor :-)


Coaja e subţire dar crocantă…


…iar miezul pufos, învelit în brânză topită, e senzaţional.