-
-
nu vând nimic, doar mă laud http://t.co/V2MbO7rJ
Urmărește-mă pe twitter
1 hour ago - retweet - reply - favorite
Cele mai recente articole
-
Nu vând nimic, doar mă laud
Dragii mei, în dimineața asta se petrece (s-a petrecut, depinde de ora la care citiți) prima sesiune de gătit cu bucătarii din grădinițele…
-
Farfurii curate la Raza de soare
Ieri le-am vorbit copiilor de la Raza de soare despre legume și fructe, despre vitamine și alimentele bune. Azi le-am povestit despre alimentele…
-
Pui, prosciutto, ciuperci
În cele mai multe dintre cazuri, pentru ca o felie de prosciutto crudo să fie bună/gustoasă/delicioasă/comestibilă (de la caz la caz, în…
-
Bine, mă opresc.
Eu, vorbind cu mine. Am convenit împreună că dacă-i prea mult strică şi că ar fi bine să mă opresc aici cu postările despre vacanţă. Sigur, viaţa merge mai departe şi ar fi cazul să mă concentrez la prezent dacă vreau să treacă mai repede zilele care mă despart de următoarea vacanţă. Ce viaţă! Să
La pas prin Roquetas de Mar
Să reiau istoria locului mi se pare puţin ..în plus (am strecurat câteva informaţii în „Istoriile de vacanţă” şi nu îmi place să mă repet). Mai bine vă arăt prezentul, rezultatul miilor de ani de evoluţie, de la o cucerire la alta, de la o stăpânire la alta, de la un sezon de pescuit la
Desert rose
Poate nu ştiaţi că Europa are un deşert al ei, cu scorpioni, şerpi veninoşi, uscăciune de moarte, arbuşti ţepoşi, cactuşi şi ploi atât de rare încât nu le ţine nimeni socoteala. Numele lui e Desierto de Tabernas şi începe a se desfăşura înaintea ta imediat ce părăseşti oraşul Almeria. După 26 de kilometri pe autostrada
Vacanta reloaded
Poate par obsedat de vacanţă şi mai cu seamă de Spania. Bine, poate par pentru că… sunt puţin obsedat, mai ales de Spania (nu că vacanţele nu mi-ar plăcea). Poate că nu vă deranjează lurul ăsta ori dacă vă deranjează o să mă suportaţi câteva zile aşa, uşor nostalgic, lipit de amintirile recente pe care
Taca!
“Taca” e “cuvântul” prin care nepotul meu, Paul, anunţă încheierea unei acţiuni, fie că maşina cu megafon care anunţă programul circului a dispărut după colţ, fie că a terminat de mâncat fie că tocmai şi-a încheiat somnul. “Taca” vacanţa, am ajuns cu bine şi fără bagaje la Oradea după ce prietenii de la Lufthansa au
España. Andalucia. Me lleva lejos de aqui.
Doar azi mai e până mâine. Spania e departe dar se apropie. Iubesc Andaluzia din mai multe motive. Unul dintre ele e prezenţa acolo a fratelui meu. Celelalte vă vor fi dezvăluite în zilele următoare. Sunt convins că le veţi înţelege şi sper că veţi ierta sărăcia limbajului, care nu poate arăta rotundul sentimentelor ce
AMR: 2
Două zile până la concediu. Patru zeci de priorităţi pe agenda celor două zile. Nu vă împui capul cu ele, mai ales că toate ţin de job. Mai sunt şi priorităţile de pe agenda de pregătire a vacanţei dar acolo am noroc, împart cu Raluca (ce ne-am face noi fără ele, luminile ochiurilor noastre). Evident
De duminică
“Ză brecfăst” a fost azi foarte simplu. Cinci felii subţiri de piept de porc, prăjite în untura proprie, zece rotiţe de Mangalica, cârnatul extrapicant pe care l-am cumpărat acum trei săptămâni din Gyula, o sută de grame de feta, două roşii de grădină, ulei de măsline, sare şi piper. Amestecate toate şi mâncate cu câte
Şapte zile în 10 imagini
Am respirat lângă fântânile arteziene din Oradea Şi de asta îmi place aici: Apoi am petrecut de ziua celui mic. E al lui Luca. Am grătărit in greu… Ne-am făcut prieteni noi. Pony, fata vecinului Pista, măritată cu Petr, prof de etica la Universitatea din Praga. Am vorbit cu ei despre scriitori cehi şi români,
"Oameni buni”
La ştiri văd că Georgia a pornit să bată cu război pe vecinii din Osetia. Sigur, istoria e mult prea încurcată şi interesele prea multe şi puţin evidente (unele) aşa că nu voi comenta conflictul. Mă voi referi aici la prietenii mei din maşinăria de scris ştiri – spectacol. E ciudat cum văd ştiriştii lucrurile
