Pe mine??? Poate-n cap!

Săptămâna asta am examen la disciplina „Limba din Mordor”. Zisă şi „Matematici aplicate în marketing”, zisă şi „Matematici financiare şi actuariale”. Poate „Matematici aplicate cu un corp contondent, direct în capul subiectului”. Iată o mostră, după care spuneţi-mi cum aş putea să mai joc vreodată la LOTO după ce iau examenul.
ij i j i j p = P x w + h w = x + y = P wx w = x I wh w = y {wx(w) = }ÎS i x , iÎ I M(h) = aM(x)+ b M (h ) = bM (x ) + a M (h ) = abM (x ) M2 (h ) = aM2 (x ) + b

PSD-ul se anunţă ca susţinător al lui Oprescu pentru turul 2. Păi nu prea e frumos. În primul rând pentru că doctorul are mult mai multă viteză (sau mai mare viteză) singur şi în al doilea rând pentru că acelaşi PSD l-a izgonit de sub flamurile sale cu puţină vreme înainte de începerea campaniei. E adevărat, politica implică destul de des operaţiunea „ linge unde ai scuipat” dar în cazul de faţă cred (nu ştiu, cred doar, şi eu nu sunt foarte atent la politică deci există o şansă mare să mă înşel) că gestul de solidarizare făcut de Geoană şi Iliescu e unul perfid, îi întind doctorului mâna cu palma otrăvită. Adică, să fiu mai clar: cred că Geoană s-a înţeles cu Băsescu să-l curme pe doctor. Cum ar putea face asta, că doar doctorul a biruit în primul tur fără PSD, adicătelea ca independent? Simplu, spărgând aura de independenţă a doctorului şi asociind-ul (din nou) cu imaginea de rahat a PSD-ului, care, deşi se prezintă în conferinţe ca învingător pe toate planurile, e cel puţin la fel de perdant ca PNL-ul, pe ansamblu, dacă nu ca procente, ca imagine de bună seamă. Şi nu e vorba doar de asocierea imaginii, e vorba de mult mai mult: „sprijinul” PSD le-a ridicat PD-L-iştilor la fileu o minge destul de grea, practic le-a dat ocazia să urle peste tot că „s-a văzut acum independenţa lui Oprescu”. Ceea ce se şi urmărea, cred.

În SUA casele au devenit bunuri de larg consum. Am citit că o agenţie imobiliară oferă o casă bonus la achiziţionarea unei case mai scumpe de 1 milion de dolari. Moise Guran ar putea să explice foarte bine mecanismul, pare priceput. Eu, ca nepriceputul, spun că lumea se cam duce dracului, asta în varianta optimistă. Specia noastră nu prea e chibzuită, e lacomă-lacomă şi teribil de insensibilă. Am ajuns la convingerea asta în urmă cu ani dar parcă muchia e tot mai ascuţită în ultima vreme. Poate de aceea mă bucur atât de mult când întâlnesc excepţiile, când văd dragostea manifestată în feluri simple, când văd generozitatea într-un biscuite rupt în două, când ştiu că sunt pe lumea asta oameni (puţini, e drept) care ar face orice să nu mă dezamăgească. Pe mâine, dragii mei.

Tweet