Pentru americani, ziua de 9 Septembrie e o zi comemorativă. Ştim de ce. Aş putea să comentez dar nu vreau. De data asta. Ziua de 19 Mai (plus, minus o zi-două) e pentru o parte a românilor (partea aceea în care se află familia Băsescu) la celălalt capăt al axei, adică nu e comemorare, e aniversare. Ziua victoriei. Zice preşedintele tuturor românilor că 19 Mai va rămâne în istoria neamului drept ziua în care poporul a învins Parlamentul. Aduce a Oliver Cromwell domnul preşedinte, cel puţin în discurs, dar pe mine nu mă mai păcăleşte. M-a păcălit acum un an. Pentru ultima oară. Dezamăgirea nu a fost cruntă dar suficientă pentru a mă lămuri că nu am ce să mai caut într-o cabină de vot în următorii ani. Încă nu sunt destul de matur pentru a vota. Sau nu mai pot fi ei destul de convingători, nu ştiu exact (probabil creierul meu va alege să creadă varianta care mă măguleşte cel mai mult). Cu toate că Traian Băsescu m-a pierdut pe drum, nu cred (trist, dar asta e) că trebuie să-şi facă probleme cu numărul susţinătorilor, judecând după numărul mare de vizitatori pe care i-a avut ieri la Cotroceni. Pentru că nu îmi închipui că puhoiul de oameni care s-a revărsat ieri pe porţile palatului s-au dus acolo pentru a admira minunata arhitectură. Eu cred că s-au dus acolo pentru a vedea pe unde păşeşte, gândeşte, respiră şi (eventual) jigneşte liderul lor. Asta cred.
Pe hotnews.ro am citit că Uniunea Europeană ne poate lua din bani dacă nu câştigăm teren în lupta împotriva corupţiei. Pentru cei care se întreabă când începem lupta asta: în Bihor nu prea există corupţie, nu ştiu ce faceţi voi în restul ţării, dar noi, aici, pe malurile Crişului Repede ne-am ocupat serios de problemă. Aşa zice ştirea asta de pe bihon.ro, că, dacă ne luăm după reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Integritate, în Bihor nu prea avem corupţie. Deci nici corupţi şi, de bună seamă, nici corupători. Măi, să se fi integrat Bihorul în Japonia şi să nu fi aflat eu? Ori ne-am alipit la judeţul Elveţia cât am fost eu ieri la concursul de pescuit de la Husasău? Ori te pomeneşti că Armageddonul s-a încheiat cu succes, Necuratul a fost înfrânt şi Noua Ordine Mondială a început cu Bihorul? Daţi-mi o veste despre cum e la voi că eu încă nu reuşesc să-mi revin.
Ca să începem săptămâna cu dreptul (dreptul la informare, opinie şi eventual bârfă), propun să trecem de la politică şi corupţie (sigur nu am pus în pagină un pleonasm?) la tâmpeniile pe care ni le servesc revistele glossy pentru femei şi/sau bărbaţi. Pentru că, n-am nicio îndoială, numărul cretinătăţilor din Cosmopolitan e cel puţin la fel de mare cu cel din FHM. Ei, dar să vedem care-i speţa: am găsit aici o poveste despre „speciile” de bărbat care populează azi planeta albastră. Între ele avem: ubersexualul, care e deasupra tuturor dar apreciază femeile şi berea (normal), pansexualii, care fac sex cam cu oricine (indiferent de sex, sexualitate sau dotări tehnice) şi metroemoţionalul. Mă şi tem să spun ce învârte acesta pe aici. Vă recomand (doamnelor şi domnişoarelor) să citiţi materialul indicat mai sus. Apoi vă recomand să-l uitaţi. Bărbaţii sunt de un singur fel (cel puţin în relaţia cu femeile). Nu pot să detaliez pentru că va trebui să vă ucid pe toate şi mi-ar părea rău. Nu aş suporta viaţa înconjurat doar de indivizi asemenea mie. Vă doresc o săptămână frumoasă şi vă dăruiesc floarea pe care o port la rever. Ce fel de bărbat se cheamă că sunt?
Acuma ne pui sa-ti gasim un titlu ca din filme? :)
da:-), test pentru fantezie:-)
Le las pe celelalte cititoare, nu vreau sa se interpreteze, nu ca ma plang de lipsa de fantezie .