Adi Hădean

Oradea. Vreme cu intensificări. Coafura rezistă! Raluca are live-uri programate pentru toată ziua. Că de 1Mai nu-i posibil să nu relatezi de la faţa locului tocmai din staţiunea Băile 1 Mai. Aşa că i-au trimis măgăoaia de transmisiuni în direct, taman de la Cluuj. Ce nu i-au trimis (de unde trag concluzia că nici mogulii nu pot face chiar orice)? Nu i-au trimis nişte vreme bună, un pic de soare la cadru şi doi metri pătraţi de cer senin. Eh, poate iese soarele totuşi. Îmi aduc aminte că anul trecut de 1 Mai dârdâiam pe malul unui bazin, prăjind mici în direct pentru o altă televiziune. Producătorul a scăpat de ortopedie doar pentru că mi-e prieten (da Adi, tu).

Mă rog pentru vreme bună nu doar de grija live-urilor Ralucăi. Vreau să-mi fac şi eu damblaua de 1 Mai, m-am pregătit fizic şi psihic pentru o sesiune de grătare în curte. Cam de unul singur, e drept, Luca (partenerul tradiţional la grătare) e în Italia cu familie cu tot. Am în frigider la marinat patru bucăţi de piept de viţel. Fără os. Pe care le-am tapetat cu chimen, piper zdrobit mare, sare dură şi boia apoi le-am scăldat în ulei de măsline, oţet din vin roşu şi le-am acoperit cu ceapă şi usturoi tăiate solzişori. Asta se întâmpla aseară, cam peste trei-patru ore bucăţelele mele de viţel vor fi numai bune de aruncat deasupra cărbunilor încinşi. Care se vor transforma în tigaie dacă vremea nu-şi vine în fire. Aaa, şi mai am şi un metru de cârnaţi subţiri-subţiri şi picanţi-picanţi, proaspeţi, fără conservanţi (cel puţin pe etichetă), pe care mi-am propus să-i fac 8-uri pe ţepuşe din lemn şi să-i grătăresc.

Dacă am de ales între babe şi hypermarket atunci când vine vorba despre legume, aleg babele, clar şi fără discuţii. Aşa că în jumătate de oră voi fi în piaţă pentru că ceapa verde, ardeii şi roşiile (cu un pic de caş proaspăt de la Bistriţa) sunt mult mai potrivite de garnitură lângă grătare decât cartofii. E posibil să fac totuşi şi câţiva cartofi copţi în spuză, pentru cine nu se satură din crudităţi.
Şi dacă vă întrebaţi de ce nu ieşim azi la iarbă verde ca tot românul, vă spun acum: în primul rând pentru că Raluca e de serviciu. Bine, asta nu m-ar fi împiedicat să trag grătarul în spatele carului de transmisie şi să bucur toată echipa cu nişte ciozvârte suculente şi cu câţiva cârnăciori îmbibaţi în bere. Motivul principal e altul: nu suport nesimţirea neamului, lipsa de respect pentru locul în care stai să mănânci, mizeria pentru care nu-şi asumă responsabilitatea nici măcar cei care o produc. Prefer să stau acasă, în curtea mea, lângă grătarul meu, la 30 de metri de tomberonul meu şi la cinci metri de copacul meu verde. Evident, nimic din tot ce am înşirat în ultima frază nu-i „al meu” eu fiind chiriaş. Dar am grijă de ele ca şi cum ar fi. Aşa cum am grijă şi de malul râului, de liziera pădurii sau de câmpul cu păpădii, chiar dacă nu sunt ale mele şi probabil nu voi mai trece pe acolo prea curând.

Vă doresc un 1 Mai fericiţi şi poftă bună la masă, vorba lui Exarhu pe vremea când făcea emisiuni la ProFm.
Update ora 19.30 :
În cele din urmă am însoţit echipa de transmisie “la faţa locului”. Nu îmi pare rău. Ştrandul din Băile 1 Mai e curat, nu am avut parte de manele la maximum (nici la minimum) din boxele Loganului tunat al ştiu eu cărui ţopârlan, am mâncat grătarele făcute de alţii (o familie de muncă şi afaceri care ţine ştrandul, cu muncă şi afaceri, şi cu mult aur pe corp, mai ales doamna), foarte bune, am apreciat prezenţa discretă a unor băieţi care aveau grijă de hârtiile şi pungile duse de vânt sau lăsate în urmă de câte un nesimţit, am apreciat şi vizitele scurte dar de efect ale câte unui jandarm în uniformă şi m-am bucurat că am fost lângă Raluca pe parcursul celor “ţ” ore în care a tot avut transmisii. Pentru că mîine dimineaţă (după interviul pentru job) voi fi cât se poate de liber şi pentru că viţelul se va bucura de marinată cu 18-20 de ore în plus, mă voi bucura şi eu să aprind grătarul în curte. Să aveţi o seară faină şi o noapte bună!