Oprescu Vs. Liga campionilor

În ciuda titlului, nu voi vorbi nici despre fotbal (un domeniu din care am stabilit că-mi plac doar iubitele fotbaliştilor, nici alea toate, eventual unele dintre arbitre), nici despre cum încearcă oamenii răi să-l mătrăşească pe domnu’ doctor Oprescu. Titlul însă e inspirat de o întrebare care mă încearcă niţel pe la colţurile minţii, şi anume, ce-i interesează mai mult pe români – cine ia cupa sau cine ia fotoliul de primar general al capitalei? Mă tem să răspund la întrebarea asta. Pentru că dacă răspund filtrând întrebarea prin mine, cel dezamăgit de politica românească şi realizările ei, ajung la concluzia că măcar fotbalul nu m-a dezamăgit şi mă interesează mai mult decât politica. Despre fotbal ştiu clar că-i un sport de gentlemani practicat de derbedei cu femei faine (nu luaţi în seamă excepţiile), pe când despre politică nu mai ştiu nimic, s-au străduit atât de mult să mă bage în ceaţă încât au reuşit. Nu mă mai interesează soarta lor. Şi dacă fratele meu găseşte un loc şi pentru mine în echipa lui de construit sere şi solarii pe câmpiile andaluze, s-ar putea să mă şi car din ţara asta, măcar pentru o vreme. Şi acum ştirile:

Aţi auzit voi de Mircia Muntean? El e primar în Deva. Şi e mai primar şi mai matematician decât toţi primarii. Ba îl suspectez că-i chiar mai miliţian decât toţi poliţiştii din România. De ce? Pentru că Mircia a’nost’ se lăuda mai zilele trecute (conform hotnews care îi citează pe cei de la ev z) că dacă vrea, face şi sensuri giratorii pătrate. Aşa, să se vadă cine-i şefu’, cine e strategul în Deva, „cine e pe primul loc”, vorba Danielei Gyorfi. Mă întreb însă cât or costa sensurile giratorii pătrate, dacă pentru cele 12 sensuri giratorii rotunde construite în Deva (care-i un oraş de-l străbat în alergare uşoară în 28-35 de minute) a plătit din buget (spune evenimentul zilei) între 200 şi 800 de mii de euro/ bucată? Oricum, poate ar fi de investigat treaba asta, iepurii mari se mai ascund şi în locuri mici, din câte am observat.

Exemplu de firmă care se respectă : Deutche Bank deconta mersul la curve, cum ar veni pe limba noastră. Şi le mai plătea şi abonamentele la canalele porno. Bine, e drept, fără să ştie. Lucrul acesta s-a aflat cu ocazia unor reduceri de cheltuieli. Nu ştiu dacă i-au bătut pe directori cu pliciul când s-a aflat pe ce mergeau banii băncii sau doar i-au dat afară. Ştiu însă că uzina la care lucrez eu mi-a luat maşina când a fost vorba de reduceri de cheltuieli. Şi cred că dacă m-aş fi dus la curve pe banii firmei mi-ar fi luat şi plăcerea înapoi. Nu ştiu cum, dar în România se găseşte metodă pentru orice.

Vrăjitorii din Congo micşorează penisuri. Eu cred că asta-i o intoxicare menită să prevină un nou val de sms-uri cu mesaje de genul „dacă-l votezi pe Bombo, eu mă duc în Congo”. Şi în plus, de ce şi-ar pierde cineva vremea cu micşorarea penisurilor, că doar ele se micşorează singure, imediat după, se ştie doar că „bisnisu’” ăsta-i cu pierderi. Vrăjitorie e dacă-l faci mai mare, nu mai mic. Cel puţin în cultura noastră, nu ştiu cum stă treaba în Congo. Dar, dacă mă iau după legendele cu negri şi după teoria relativităţii, e posibil ca penisurile pe care noi le considerăm mari, să fie considerate mici în Congo. După cum e posibil ca bărbaţii prinşi cu „ocaua mică” să încerce să se scuze dând vina pe vrăjitori. Ceea ce e mult mai probabil.