Cu diacritice
Bine v-am regăsit, bine că m-am regăsit şi pe mine. Mai puţin bine
e că nu-s la ţară (de exemplu), la linişte şi pace, la albine şi câine (mare şi cam puturos dar foarte jucăuş, în ciuda vârstei matusalemice), la păpădii şi cafea cu faţa spre soare. Mă mint puţin şi-mi spun că lucrurile bune vin de bună seamă doar în doze mici. În fine, nu o să vă plictisesc cu cât de bine mi-a fost mie în vacanţa asta de patru zile şi nici nu o să anticipez grătarele de 1 Mai ( oricum Luca şi-a luat familia şi a plecat puţin până în Italia, Raluca lucrează iar eu voi sta probabil la masa de scris). În schimb o să arunc o privire la ştirile zilei:
Opt milioane de cozonaci şi 180 de milioane de ouă s-au vândut în
zilele trecute. Hypermarketurile au cam câştigat de pe urma Paştelui. Cu atât mai mult cu cât discuţiile referitoare la politica agresivă pe care o duc în relaţia cu producătorii, au fost amânate pentru “după sărbători”. Vânzările la alimente au crescut aşadar, cam cu 50% faţă de o lună normală. Asta înseamnă că sărăcia nu a reuşit să ne înveţe cumpătarea. Trist, cu atât mai mult cu cât ştiu sigur că foarte mult din ce s-a gătit, vopsit, cumpărat zilele astea, se cam aruncă. Şi uite aşa, belşugul devine risipă. După care ne plângem…
Fiecare sondaj care se face în ţara asta mă apropie tot mai mult de concluzia deloc măgulitoare că ne cam îndobitocim şi o luăm pe
urmele Vestului. Dacă “pe vremea mea” (de exemplu), adică pe vremea când mi-am luat eu permisul de conducere ni se spunea că nu avem voie să urcăm la volan după ce am băut, azi am ajuns în halul în care 83% dintre posesorii de permis de conducere nu ştiu asta. Probabil că în sprijinul acestui sondaj stau şi statisticile Poliţiei Rutiere. Şi ştirile PRO TV de la ora 5. Şi accidentul ale cărui urmări le-am văzut ieri puţin înainte de Satu Mare şi care a blocat minunăţia de drum european cu două benzi cam o oră. Propun ca, dacă tot nu avem stemă pe drapel, să aruncăm pe “galben” un boţ de drojdie. Sau o bere la PET.
Din toate judeţele ţării vin veşti despre zecile( / judeţ) de colici
biliare şi hepatice, indigestii fără număr, constipaţii şi stări nasoale pe fondul consumului de orice. Şi apoi îi mai auzi (pe ei, loviţii), gângăvind cu voce stinsă, de pe patul spitalului: “ am mâncat doar puţin din fiecare”. Puţin drob, puţin miel umplut, puţină şuncă, puţin ou fiert, puţin vin, puţin cozonac, puţini covrigei, puţină tărie, puţină bericică, puţin dintr-o pulpă de miel la cuptor, puţină ceafă la grătar, puţină ciorbiţă. Adică 4 kile jumate de de toate şi 120 de mii de kilocalorii, toate ingurgitate în trei ore de nemişcare din jurul mesei. Adevărat a-nviat!







Bine ne-am regasit! :)
Cate putin si des, ca na! daca tot eram acasa mi se facea foame…:)
bine ai revenit….
io nu pricep neam de ce mananca in halul asta rumanii de sarbatori…
ce-or sarbatori de fapt?
100 de ani de la inventarea colebilului? a dicarbocalmului? a ranitidinei?
ca-s departe de cele sfinte…
oricum, eu marturisesc ca n-am prea mancat…..fiind coplesita de o urticarie (ca in vremurile copilariei…cand ma indopam pe ascuns cu pufarine si ma umpleam instantaneu cu bubite…)….nitica friptura de miel (cu multa salata verde…)..si un fishmac cu cartofi prajiti.
in rest, salate.
aaaaaaa….si trei felii de cozonac.
azi sunt pe branza desarata….cu salata si nelipsitul clorocalcin.
toate cele bune!
am ris cu lacrimi la ultimul text… adevarul e ca e o viziune aproape cinematografica a chiolhanului pascal.
bine ai revenit!
sunt curios unde au gasit atatea oua :)) tot ashtept sa se termine ouale si sa raman doar eu cu ale mele… sa pot stabili un pret de monopol pe ele :)) Cand e un singur ofertant si miliarde de consumatoare… :)) uuu.. suna prea bine… doamne iarta-ma…
eh:-), nu-ti dori, că poate păţeşti necazul:-)))
gadjodillo:bine te-am regasit, bine v-am regasit:-)
pai cum sa nu manince ma oamenii? ca la mine de exemplu se aduna toata mincarea in dublu exemplar. 2 de drob, 2 de friptura, 2 de pasca, 4 de cozonac, nu mai stiu cite oua, de care nu maninc oricum, 2 de salata de boeuf…si asta in varianta optimista in care nu trimite si nasa cosul….eu macar ma scot, aduc la serviciu si scap usor. dar ce sa faci, sa arunci mincarea? noooo.
maria, inteleg perfect. noi mergem acasa ba la parintii ralucai ba la ai mei. si unii si ceilalti fac de toate.nu ai voie sa refuzi nimic, de nicaieri. ieri am facut o mica revolutie pentru ca nu am vrut sa luam nimic "la pachet" nici dintr-o parte nici din cealalta.
cu aruncatul mancarii nu ma impac nici eu. zicea bunica mea (e nu mai e) ca "decat bucate aruncate, mai bine mate crapate". nu cred ca a inventat-o ea pe asta, ca i-am auzit si pe altii:-). oricum, masura trebuie folosita (daca exista) si un motiv in plus pentru miscare si sport n-a fost niciodata…in plus:-)
bine ai revenit!
esti extraordinar! banuiam ca sunt de ordinul milioanelor de cozonaci si de oua, dar nu le-am gandit, real ca numar niciodata!
Iti dai seama cate pulpe de pui la gratar …au fost sacrificate! :)
manole, oi fi, daca spui cu atata exclamatie in scris:-), multumesc.
iar la pupele de pui, nici nu vreau sa ma gandesc…doua saptamani ma gandesc doar la salata verde, fara sosuri:-)
că bine zici!
pai nu iei la pachet. dar cozonacul TAU? Stii, ala care a fost facut special pentru tine, sa nu cumva sa il iei pe al fratelui tau? In fine, sora in cazul tau?
Maria, anul ăsta am făcut eu cozonacii. Şi de pachet tot nu am scăpat. Tăntălău cum sunt mi-am uitat încărcătorul telefonului şi dacă tot trebuie să trimită ceva, de ce nu ar trimite cu tot cu nişte şuncă, nişte vin, un cozonac…:-)